-----------------------------------

valy

05 Sep 2021 23:48



-----------------------------------

2. Motivarea alegerii
Motivarea alegerii unei camere depinde mult de fiecare persoana, de cerinte, de echipamentele cu care se combina acea camera (obiectiv/telescop, filtre, computer etc), de locatie.

Daca vorbim de astrofoto in primul rand o intrebare trebuie sa isi gaseasca raspunsul „camera planetara sau DSO?”. In prezent dilemele s-au cam rezolvat: senzorii sunt suficient de rapizi si sensibili incat pot rezolva ambele domenii chiar si cand vorbim de un pixelsize de 2.9um. Eventual mai ramane intrebarea „cu racire sau fara?”, aici trebuie mentionat faptul ca ASI462MC achizitionat nu are racire (ma refer la racire activa si/sau ventilator), si nici nu vad sa existe o varianta a acesteia cu racire oferita de producator.

O camera poate fi utilizata in mai multe scopuri sau proiecte, de multe ori scopurile diferite cer capabilitati diferite si care se bat cap in cap, aceasta ingreuneaza alegerea unei camere. Astfel de camere pot fi folotite la:
-	Fotografie planetara (Jupiter, Saturn, Marte, Venus, Neptun, Luna, Soare, ISS, sateliti etc)
-	Fotografie DSO (obiecte difuze, largi, slab luminoase)
-	Fotografie a mediului inconjurator (peisaj, macro, microscopie etc)
-	Monitorizare (supraveghere, allsky, meteori etc)
-	Aplicatii industriale 
-	Mai nou exista si o directie in care sunt prezentate imagini live chiar ale obiectelor de tip DSO
Cand ma refer la fotografie aici pot include imagini statice (single shot) sau filme (captura continua, video).

Este greu sa impaci toate cerintele intr-o singura camera. Anumite aplicatii necesita un fps mare, altele necesita un senzor de dimensiune mare, altele necesita un pixelsize mic sau mare, altele necesita o sensibilitate foarte mare (live view DSO), altele necesita o rezolutie mare (ca doar nu ne putem lauda prietenilor cu o imagine 640x480px cand toata lumea vorbeste de FullHD, 4k, 8k etc  😊). Iar pretul guverneaza peste toate aceste cerinte si detalii tehnice.
Poate fi dificil sa decizi ce camera este mai buna, ce camera raspunde cel mai bine setului tau de cerinte.
Din punctul meu de vedere, si pentru cerintele pe care eu le-am stabilit, motivarea alegerii se bazeaza pe urmatoarele aspecte:
1.	Doream o camera color ca sa pot surprinde inclusiv imagini/filme „normale” in culorile „naturale”
2.	Am vrut totusi sa fie o camera planetara
3.	Doresc sa fac si DSO, desi sa fie si o camera cu comportament bun la expuneri lungi
4.	Doresc o camera flexibila care sa poata fi combinata eficient cu filtre de banda ingusta (planete si DSO)
5.	Doresc o camera mai sensibila ca sa pot capta DSO sau meteori cu timpi relativ scurti de expunere
6.	Eventual camera sa poata fi folosita si in aplicatii industriale sau la observarea cerului sau a meteorilor (senzor mic pentru a putea utiliza obiective wide ieftine)
7.	Pret relativ mic, undeva intre 100-300E
Nu sunt prea multe optiuni, sau cel putin nu am identificat eu. 
Puteam alege o camera cu racire (pentru DSO), sau una cu un senzor de dimensiuni mai mari (8mm, 11mm, 20mm, pentru a capta mai mult „cer”) insa preturile cresteau proportional. Puteam alege o camera mai ieftina precum ASI120MC sau ASI224MC, dar aveau rezolutie mai mica. Se pare ca aceasta camera, ASI462MC (color), „impusca” mai multi iepuri simultan:

1.	Este o camera color. La prima vedere aceasta proprietate este de dorit sa fie intr-o camera atat pentru planete cat si pentru DSO, asta dpdv. al comoditatii (este pentru cei „mai lenesi”, capteaza imagini color „dintr-un foc”), numai ca in general din cauza matricii Bayer senzorii sunt mai putin eficienti decat cei mono+filtre de banda ingusta. Solutia „astro-corecta” trebuie sa fie o camera mono, insa o astfel de camera nu poate fi utilizata la fotografia de uz general unde trebuie sa captezi imaginea color.

2.	Desi este o camera color ea se comporta si ca una mono in sensul ca este foarte sensibla la capatul IR (pactic cei trei fotositi R,G si B sunt la fel de sensibili, adica „vad” ca si cei din camera mono), fig. 2.1.a, spre deosebire de un senzor color „normal” care are un spectru ce se limiteaza in zona 400-650nm, sau senzorii color mai vechi fara filtru UV/IR cut, fig. 2.1. b care au un raspuns slab in IR. Din pacate pe zona de spectru vizibil ramane in continuare o camera color „normala” cu limitarile specifice si deci mai putin flexibila decat o camera mono cand vorbim de combinarea cu filtrele de banda ingusta (ca de ex. un filtru UV pentru Venus, sau S-II si O-III pentru DSO). Practic pe zona h-alpha si IR (planete sau DSO cu componente importante h-alpha) nu pierd din flexibiltatea si performanta cu o astfel de camera fata de una mono. Dezavantajul unui astfel de comportament este ca la fotografia normala, de zi, este necesar un filtru UV/IR cut care sa elimine banda IR ce afecteaza cele trei componente R, G, B, pentru a pastra culorile normale si WB-ul normal conform spectrului vizibil.
    
3.	Are un pixelsize mic dar consider ca este suficient de sensibila incat sa nu mai sperie pe nimeni acel pixelsize de 2.9um, chiar si pentru DSO. De asemena are o rezolutie multumitoare, FullHD. Poti „stoarce” detalii chiar si cu focale relativ mici. Se pare ca este chiar mai sensibila si cu zgomot mic* decat ASI224MC cu care era la balotaj, chiar daca ASI224MC are pixelsize mai mare (3.7um vs. 2.9um)!
*) este doar o presupunere pe baza anumitor pareri citite pe internet

4.	Are un senzor mic ce permite utilizarea unui obiectiv ieftin care sa cuprinda mare parte din cer pentru a monta o astfel de camera intr-un sistem de monitorizare a cerului (meteori, meteo, allsky). Desi un astfel de obiectiv pe montura S-mount este ieftin (apox. 10$), partea buna este ca ZWO echipeaza camerele care au senzori de diagonala mica (6-8mm) cu un obiectiv wide ce acopera, in functe de diagonala senzorului, undeva intre 150’-180’. Faptul ca are inclus in pachet si un adaptor T2-C-mount si un obiectiv C-mount face ca acest pachet ASI 462MC sa ofere un obiectiv care sa poata fi utilizat si cu alte posibile camere care suporta C-mount sau T2. Cu observatia ca cercul de lumina acopera un diametru de aprox. 8mm.

Fiecare trebuie sa isi faca propria analiza si sa decida, sa puna in balanta mai multe aspecte, precum pret, performanta, scop, iar pe de alta parte este bine de stiut ca exista si camere cu un grad mai mare de generalitate care pot acoperi mai multe domenii cum pare a fi ASI462MC (color).

Desigur exista si motive contra alegerii ASI462MC (color), am identificat cateva:
1.	Senzorul este mic (poate chiar cel mai mic posibil, diagonala de doar 6.46mm), nu este o problema la planete, insa nu acopeta foarte multa Luna, Soare, cer, mai ales la focale lungi. Aici exista variante cu senzori mai mari, dar pretul creste, fiecare decide in functie de buget daca merge sau nu pe acelasi rationament ca mai sus.
2.	Este totusi o camera color, cu dezavantajele aferente, ideal este bine sa ai ambele versiuni, atat cea color (pentru aplicatiile specifice) cat si cea mono (pentru flexibilitatea si performanta cand vorbim de cazul utilizarii filtrelor de banda ingusta de exemplu).
3.	Pretul nu este de neglijat (aprox. 350E in cazul meu). Aici ar mai fi optiunea achizitionarii direct de la producator (ZWO), cu tot ce inseamna avantajele si/sau dezavantajele comenzilor catre China. Sau ASI224MC. Sau piata second-hand.
4.	Pixelsize mic+senzor de diagonala mica poate pune probleme celor cu instrumente cu focale foarte lungi (specific domeniului planetar): subiectul poate iesi repede din campul vizual la cea mai mica adiere de vant, se lucreaza la rezolutii per pixel mult sub seeingul real sau sub calitatea opticii* (de exemplu 0.1arcsec/pixel pentru focala de 6000mm, „strici orzul pe gaste”). Recomand CCD calculator pentru verificarea combinatiei instrument-dimensiune pixel: https://astronomy.tools/calculators/ccd
*) este doar o presupunere, subiectiva
5.	Un alt motiv mai subtil si care mi-a dat multe batai de cap a fost acela ca in prezent camerele cu senzor mai mare (si deci mai utile in DSO, Luna sau Soare) nu pierd din performanta in domeniul planetar (ai aceeasi calitate*, acelasi FPS mare – cu functie ROI). Insa pretul trece de pragul de 1000$, iar daca alegi modelul corect pentru DSO, adica racire activa, chiar 1500$.
*) este doar o presupunere, dar am observat imagini planetare bune cu un ASI1600 care are un senzor m4/3 cu diagonala de 21mm si care este o camera catalogata ca fiind dedicata DSO.