-----------------------------------

zoth

28 Dec 2007 11:31



-----------------------------------

Pe topicul "Acromate medii" Claudiu scrie:
In legatura cu utilizarea metodei dubletului sau tripletului la diametre mari, problemele sunt multiple - necesitatea unei focale foarte mari, aparatura necesara manevrarii si echilibrarii, limitarile tehnice ale materialului, sustinerea lentilelor si compensarea deformarilor gravitationale (dupa cum zice sky)... una peste alta - inutil.. 

As spune ca nu total inutil.
Cu foarte mult timp in urma, chiar de pe vremea cand nu existau telescoapele cu oglinzi mari, lumea si-a dorit sa vada universul mai aproape.
Si daca metoda de acromatizare a obiectivelor dublete si-a atins o limita prin telescopul refractor de 1 metru de la Yerkes, multi opticieni au cautat si alte metode pentru depasirea acestor limite.
Cu aproape 200 de ani in urma, mai exact in 12.04.1814 apare patentul englezesc nr. 3781 inregistrat pe numele lui William Hamilton in care acesta propune o noua metoda de acromatizare a unui obiectiv refractiv dintr-un singur element.
S-a nascut in acel an refractorul catadioptric hamiltonian, instrument ce realizeaza acromatizarea unui obiectiv singlet din BK7 cu ajutorul unei oglinzi "Mangin" si care va ramane in istorie drept precursorul refractorului brahymedial inventat sau daca vreti reinventat mai tarziu de Ludwig Schupmann.
Hamilton nu mai publica nimic referitor la aceasta metoda de acromatizare si "praful " istoriei se depune peste aceasta idee.
Mai tarziu, prin anii 1828, cercetari intreprinse de Alexander Rogers si Georg Simon Plossl pe acelasi subiect al acromatizarii obiectivelor mari duc la deschiderea altei posibilitati de rezolvare a problemei si la aparitia refractoarelor cu corector de subapertura ce constituie noua clasa a refractoarelor dialitice.
Rezultatele obtinute de Rogers si Plossl nu sunt multumitoare dar adauga o noua optiune.
Aceste cercetari sunt reluate mai tarziu de catre un mare geniu al opticii, Ludwig Schupmann care intelege repede limitarile solutiilor gasite de Rogers si Plossl si propune la randul lui alte doua solutii de acromatizare a obiectivelor mari.
Este vorba de refractorul brahymedial si refractorul medial cu optica inclinata.
Aceste idei apar prima data sub patentul german nr 108181 din 22.10.1898 intitulat "Optische Vorrichtung zur Achromatisirung eines nicht achromatischen Objectivs" si putin mai tarziu sub patentul american nr 620978 din 14.03.1899 intitulat " Optical correcting device for refracting telescopes".
Spre deosebire de Hamilton, Schupmann publica in 1899 o lucrare intitulata " Die Medial Fernrohre" in care descrie amanuntit cele doua idei ale sale care deja fusesera puse in practica la scara mica prin constructia in anul 1893 al primului brahymedial (127 mm f/13) si in 1897 al primului medial ( 127 mm f/12.8)
Visul lui Schupmann era sa construiasca un refractor de 60" (1500 mm) dar nu a mai trait sa-si poata vedea visul implinit si cred ca dorinta a murit odata cu el, insa calea pe care a deschis-o ramane valabila.
Cel mai performant telescop solar de la ora actuala este NSST cu apertura de 970 mm si f/21 cu designul optic "medial".