-----------------------------------

IACOB DUMITRU

28 Sep 2022 07:41



-----------------------------------

Interesant:
-  nu stim ce e masa dar stim cine o confera, il stim pe taicasu;
-  nu stim ce este spatiul dar promovam hiperspatiul, sarim etape;
-  nu stim cum arata o dimensiune dar stim cum sa le scoatem din joben.
- jonglam cu o matematica relativ complicata dar nu suntem in stare sa justificam micul pas si prezenta consistentei oricarui mediu fizic.
 
Cand inspiratie nu e, apelam la improvizatie, la postulate.
Exemplu: miscarea perfect circulara, filara.
Asa ceva nu este posibil nici macar la nivel teoretic, liniile, traseele, formele spatiului fizic sunt ilustratii miscate, fara contururi perfect delimitate, dotate cu necesara si suficienta durata de expunere.
De ce?
Simplu, pentru ca a fi perfect delimitat inseamna a fi sistem perfect inchis, neobservabil, nejustificabil, de empiric nici nu mai vorbesc.
Stiinta asa-zis exacta FIZICO-MATEMATICA poate fi toxica in masura in care promoveaza ideea exactitatii, continuitatii ca si nstrument de maxima intelegere, de maxima relevare a unei stari fizice.
Oricare stare fizica este dotata deja cu capacitatea de a percepe si aprecia propria situatie, interactiile si reactiile umplu si dau contur realitatii.
Oricare stare fizica este si un fin observator.
Ecuatiile si oricare partitura matematica nu au si nici nu pot avea in ADN-ul lor capacitatea de a percepe, de a se integra, de a se modela de sine statator.
Matematica este o limba moarta in absenta sinelui, este o limba intretinuta si toxica in masura in care, jucandu-ne cu ea nu mai putem sa o stapanim, sa o interpretam.
Exemplu: Cu oricate puncte am dota o linie, un plan, un volum, cantitatea neacoperita de puncte ar ramane mereu aceeasi. 
Spatiul fizic si implicit campurile sale scot in evidenta existenta unui numar finit de repere (numarabile), sa le zicem puncte fizice relevante, puncte ce permit prin structura si mobilitatea lor sa conserve, sa transmita informatii atat de diverse incat sa mascheze natura lor comuna, sa o multiplice. 
Dinamica nu este o simpla si banala miscare postulata in teorii si ecuatii matematice, poate fi fructificata in acest mod daca scopul o cere si daca nu este necesara o justificare amanuntita a prezentei si naturii ei.
In cazul de fata este recomadat sa tinem cont de toate caracteristicile spatiului fizic, inclusiv acelea de observator si interpret, altfel riscam sa ne marginalizam singuri, sa ne izolam de realitatea multidimensionala, multivalenta, extrem de potenta, de realitatea pe care tocmai dorim sa o intelegem atat de bine incat sa o putem prezenta si celorlelti. 
Natura se intelege singura, reactioneaza in consecinta si astept cu nerabdare ecuatia care sa ii preia locul.