----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Noi 2025 15:27 ----------------------------------- Asa cum v-am povestit mai sus, Ovidiu participa activ la reconstituirea tehnologiei de producere a lentilelor gen secolul XVII. Mai jos puteti citi despre testarea pe cerul real a unor lunete simplet cu lentile polisate pe fetru, comparate cu cele polisate pe hartie, teste observationale efectuate de Ovidiu pe 29 si 30 Octombrie. Ovidiu Cotcas a scris: cu refractoare simplet (singlet) de 2,2 m si 2,1 m, cu o apertura de 37 mmSaturn s-a prezentat, de asemenea, mai bine prin lentila polisata pe fetru decat prin cea polisata pe hartie (Nr. 2). Am putut atinge o marire maxima utila de 133x pe Luna, cu detalii bine definite, in timp ce prin lentila polisata pe hartie am obtinut imagini bune pana la maxim 108x. Aici se afla o inregistrare video care ilustreaza imaginile Lunii obtinute cu lentila de 2,1 m folosind un ocular Plossl de 20 mm: https://www.youtube.com/watch?v=h9vmzWBOqIc Multe dintre observatiile recente au fost realizate utilizand oculare Kepler artizanale, cu distante focale de 20 mm, 14 mm si 11 mm. Am selectat lentilele cu focala scurta de cea mai buna calitate pe care le aveam, iar rezultatele optice sunt excelente. De asemenea, confectionez adaptoare pentru lentile cu distante focale mai mari. Observatia lui Jupiter - 30 octombrie, cu refractoarele cu focalele de 1320 mm, respectiv 1300 mm, intre orele 00:30 si 01:40 TLR. Am observat planeta Jupiter folosind lentila polisata pe hartie, cu distanta focala de 1320 mm (obiectiv de 28 mm diametru util), cat si cu lentila polisata pe fetru de 1300 mm, ambele utilizate la aceeasi deschidere efectiva de 25 mm. Lentila polisata pe fetru (25 mm deschidere efectiva): Fata de observatiile din luna August, benzile ecuatoriale ale lui Jupiter sunt acum mult mai usor de detectat cu aceasta lentila, datorita seeingului excelent. Cu ocularele Kepler (20 mm, 14 mm si 11 mm), benzile principale se observa clar. Imaginea oferita de ocularul de 11 mm a fost deosebit de impresionanta - banda polara sudica si separatia dintre benzile polare si ecuatoriale au fost evidente si clare. Lentila polisata pe hartie (1320 mm): Contrastul general a fost mai bun, iar benzile de nori s-au evidentiat mai clar. La o deschidere de 25 mm, acestea erau deja vizibile, iar prin extinderea diafragmei la 28 mm, benzile s-au remarcat si mai pronuntat comparativ cu imaginea prin lentila polisata pe fetru. Contrastul a fost superior, iar detaliile atmosferice joviene se reliefau foarte bine. Diferenta nu a fost semnificativa, in principal pentru ca deschiderea lentilei polisate pe hartie a fost marita astfel incat a putut oferi detalii mai bune iar benzile s-au putut observa mai usor, totusi, lentila polisata pe hartie ofera un contrast putin mai ridicat. Ambele obiective (cu distante focale de aproximativ 1,3 m) prezinta o calitate optica mai buna decat cea a lentilelor de 2,1 m si 2,2 m. In ansamblu, lentila polisata pe hartie ofera un contrast mai bun si o difractie stelara mai curata decat cea polisata pe fetru. Totusi, lentila polisata pe fetru ramane de foarte buna calitate - reda detaliile atmosferice principale ale lui Jupiter, doar cu un contrast ceva mai redus. Stelele duble, precum Castor, apar foarte bine definite prin ambele obiective. Jupiter observat cu lentilele de 2,1 m si 2,2 m: Lentila de 2,1 m polisata pe fetru ofera o imagine excelenta, mult superioara celei polisate pe hartie. La 107x (ocular Kepler), Jupiter prezinta un contrast foarte bun si detalii atmosferice clare. Benzile ecuatoriale si polare se disting fara efort. Chiar si la 142x (ocular Plossl de 15 mm), imaginea isi pastreaza claritatea, desi scade usor luminozitatea. Aproximativ 107x reprezinta marirea optima pentru aceasta lentila in observatiile lui Jupiter. Cu lentila polisata pe hartie de 2,2 m, diferentele in calitatea imaginii si detaliilor nu sunt mari, in principiu sunt la fel. Totusi, daca ambele lentile ar fi fost fabricate la acelasi nivel de precizie optica, lentila polisata pe hartie ar fi putut oferi un contrast usor mai bun si o imagine mai ascutita si o claritate mai buna a imaginilor de difractie stelara decat cea polisata pe fetru. La 108x, Jupiter arata bine, dar nu la fel de contrastat ca prin lentila polisata pe fetru; nivelul detaliilor este similar la o deschidere de 37 mm. Comparand lentila de 1320 mm polisata pe hartie cu cea de 1300 mm polisata pe fetru, prima ofera un contrast mai ridicat si o vizibilitate mai buna a detaliilor fine. Pentru ca aceasta diferenta sa fie evidenta, ambele lentile trebuie sa aiba o calitate optica echivalenta, iar polisarea cu hartie trebuie realizata corect, cu un contact uniform intre suprafete si un model Ronchi perfect liniar. Observatii cu lunetele aeriene cu focale de 3,4 m, respectiv 3,5 m: Folosind lentila polisata pe fetru ''replica Huygens'' (focala de 3,5 m) la o deschidere de 40 mm si o marire de 87x (ocular Plossl de 40 mm), imaginile lunare au fost foarte bune. La o diafragmare de 38 mm, imaginea a devenit si mai clara, desi usor mai intunecata. Lentila prezinta o performanta excelenta, chiar si in prezenta unor mici defecte de suprafata, oferind figuri de difractie bine definite si imagini curate ale stelelor duble la 40 mm deschidere. Saturn s-a vazut excelent la 40 mm, fiind asemanatoare cu desenul lui Huygens obtinut cu telescopul sau de 12 picioare (vezi mai jos). Totusi, nu am reusit sa observ planeta Jupiter cu lentila de 3,5 m. Cu lentila polisata pe hartie (focala de 3,4 m) si o deschidere de 46 mm, calitatea imaginii s-a imbunatatit considerabil - se observa detalii foarte fine in figurile de difractie ale stelelor stralucitoare si imagini lunare exceptional de clare la 136x (ocular Plossl). Seeingul a fost, de asemenea, excelent, contribuind la claritatea generala. Saturn a prezentat o imagine curata si detaliata a inelelor, cu o imbunatatire evidenta fata de lentilele de 2,1 m si 2,2 m (testate ambele la 37 mm deschidere). Inelele au fost vizibile foarte clar la 136x cu lentila polisata pe hartie (ocular Kellner de 25 mm). Pentru Saturn, mariri mari pot fi utilizate fara pierdere de contrast, spre deosebire de Jupiter. Comparand lentila de 2,2 m polisata pe hartie cu cea de 2,1 m polisata pe fetru, cea din urma ofera rezultate mai bune datorita calitatii optice superioare si executiei mecanice mai precise. Totusi, daca ambele ar fi fost realizate cu aceeasi precizie de suprafata, lentila polisata pe hartie ar fi depasit-o, oferind o imagine mai clara, cu contrast mai mare si figuri de difractie mai curate. Imaginile obtinute cu Lentila Nr. 3 (focala 3,4 m) sunt excelente pana la 133x pentru observatiile lunare, planetare si stelare. Pe stele se pot folosi mariri chiar mai mari decat pe Luna sau planete, fara degradarea calitatii imaginii. Steaua dubla Mizar prezinta discuri Airy frumoase, vizibil mai clare decat prin lentila polisata pe fetru - bine definite, perfect circulare si clar separate la 85x.