----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Dec 2025 00:39 ----------------------------------- Mai jos puteti citi raportul de observatii din 3 Noiembrie a.c. al lui Ovidiu Cotcas, folosind lunete simplet de constructie proprie. Ovidiu a scris: '' Observatii 3 Noiembre Testele au aratat ca imaginile obtinute sunt foarte bune prin ambele lentile, atat cea polisata pe pasla, cat si cea polisata pe hartie. Totusi, pasla are un efect distinct in procesul de polisare comparativ cu hartia. Hartia este mai sensibila din acest punct de vedere: nu permite intotdeauna atingerea unui grad maxim de finisare optica, adica obtinerea unei suprafete complet lucioase. Pasla, in schimb, permite acest lucru si ofera un avantaj major, mai ales prin faptul ca nu necesita inlocuire frecventa, asigurand un contact constant intre suprafata lentilei si polizor. Am efectuat observatii cu lentilele de 2.2 m si 2.1 m focala, de aceasta data la un diametru de 34 mm, respectiv 33 mm pentru lentila polisata pe pasla. Imaginile au fost deosebite si foarte clare la ambele lentile. Interesant este ca, la diametrul de 33 mm, lentila polisata pe pasla produce discuri Airy perfect circulare, cu un prim inel de difractie rosu, similar cu cel obtinut la lentila polisata pe hartie. Totusi, discul Airy al lentilei de 2.2 m la 34 mm diametru este mai bine definit si mai contrastant. In sfarsit pot merge pana la 157x cu ocularul Kepler de 14 mm, obtinand imagini luminoase si foarte clare ale Lunii. Saturn este mult mai clar decat inainte, la 157x cu ocularul Kepler de 14 mm; in comparatie cu lentila polisata pe fetru, imaginea este net superioara, cu un contrast optic mai ridicat. La mariri mai mici, de aproximativ 110x, Saturn apare mai luminos si mult mai clar, cu o imagine bine definita; inelul planetar este usor de distins si se evidentiaza foarte bine. Discurile Airy ale stelelor sunt remarcabile si mult mai bine definite decat cele obtinute prin lentila polisata pe fetru: discul Airy este foarte clar, cu o usoara tenta galbuie, iar primul inel de difractie este gros si rosiatic, urmat de alte trei inele concentrice mai slabe in luminozitate. Aceste detalii se observa cu ocularul Kepler de 20 mm la 110x. Stelele stralucitoare observate prin lentila polisata pe fetru, cu focala de 2.1 m, apar albe, iar primul inel de difractie este subtire, alb-rosiatic, la diametrul de 37 mm si marirea de 107x (ocular Kepler de 20 mm). Exista avantaje si dezavantaje la ambele tipuri de lentile, atat in aspectul discurilor Airy, cat si la observatia planetelor. De exemplu, la Luna, imaginile sunt practic identice — nu se poate face distinctia care lentila ofera performanta mai buna. Totusi, personal, prefer lentila polisata pe pasla, cu conditia ca suprafata sa fie foarte bine slefuita si uniforma, pentru a obtine o calitate optica ridicata. Secretul consta in finisaj, nu in polisare propriu-zisa, deoarece pasla este un material brut: se adauga doar apa si se polizeaza fara a tine cont strict de presiunea sau contactul local dintre polizor si lentila.( idea e sa mentii presiunea constanta si totul decurge normal). Polisarea pe pasla tinde sa fie uniforma, in timp ce polisarea pe hartie este mai dificila — de multe ori zona centrala sau marginea lentilei se poliseasa in mod inegal, facand dificil obtinerea unui contact perfect uniform. Saturn a prezentat o imagine frumoasa si foarte clara prin lentila polisata pe pasla, iar Jupiter a fost exceptional la diametrul de 34 mm si deosebit de detaliat la 37 mm — un adevarat ,,wow factor''. Am reusit sa disting si Marea Pata Rosie (GRS) ca un mic cerc foarte fin, la 107x cu ocularul Kepler de 20 mm, in jurul orelor 23:40–00:00. A fost o observatie fenomenala. Astazi am luat lentila polisata pe hartie, cu focala de 2.2 m, si am incercat sa o corectez cat mai bine posibil pana cand am obtinut imagini bune la diametrul de 37 mm. Dupa aproximativ 20 de minute de re-polisare si corectie pe hartie, am ajuns la o figura optica mult mai buna, cu linii Ronchi mult mai drepte. Am continuat polisarea pana cand liniile au devenit similare cu cele obtinute la lentila de 2.1 m; cu fetru acest lucru este imposibil, dar cu hartie functioneaza foarte bine. Aceasta este Luna observata in aceasta seara prin lentila polisata pe hartie, cu focala de 2.2 m si diametrul de 37 mm, la o marire de 88x (ocular Kellner de 25 mm). https://www.youtube.com/watch?v=QrfBqWUadvI&t=18s In sfarsit pot merge pana la 157x cu ocularul Kepler de 14 mm, obtinand imagini luminoase si foarte clare ale Lunii. Saturn este mult mai clar decat inainte, la 157x cu ocularul Kepler de 14 mm; in comparatie cu lentila polisata pe fetru, imaginea este net superioara, cu un contrast optic mai ridicat. La mariri mai mici, de aproximativ 110x, Saturn apare mai luminos si mult mai clar, cu o imagine bine definita; inelul planetar este usor de distins si se evidentiaza foarte bine. Discurile Airy ale stelelor sunt remarcabile si mult mai bine definite decat cele obtinute prin lentila polisata pe fetru: discul Airy este foarte clar, cu o usoara tenta galbuie, iar primul inel de difractie este gros si rosiatic, urmat de alte trei inele concentrice mai slabe in luminozitate. Aceste detalii se observa cu ocularul Kepler de 20 mm la 110x. Stelele stralucitoare observate prin lentila polisata pe fetru, cu focala de 2.1 m, apar albe, iar primul inel de difractie este subtire, alb-rosiatic, la diametrul de 37 mm si marirea de 107x (ocular Kepler de 20 mm). Ovidiu ''