
-----------------------------------
zoth
29 Ian 2026 16:32


-----------------------------------
Multumesc Mircea  :)  Materialul postat este excelent si de mare ajutor!
Incercarile repetate pentru observarea lui Mercur m-au condus cam la aceleasi concluzii ca ale domnului Darquier in fata caruia imi scot basca! ... (palarie nu am  :( ) Am sa repostez citatul cu pricina.

Sigur ca primul reflex te indeamna sa te uiti la Mercur cand se afla la elongatie maxima insa pe pozitiile pe care l-am prins pana acum mi-au aratat ca Mercur in acele situatii are o magnitudine prea mare pentru a putea fi discernabil pe cerul de zi. Cand se afla in conjunctie superioara are cea mai buna iluminare, deci cea mai buna magnitudine pentru a fi vazut dar este prea aproape de Soare. Rezulta deci ca momentele prielnice se afla intre cele doua pozitii extreme, adica atunci cand are o magnitudine ce poate fi discernabila pe cerul de zi dar si suficient de departe de zona de dispersie Mie (dispersie pe particule mari) care genereaza acel halou de un alb stralucitor din jurul Soarelui. Asa as traduce eu expresia "sa intre sau sa iasa din razele Soarelui".

PS. Vad ca luneta de tranzit este una cu focal lung, motiv numai bun si suficient pentru a-mi comanda si eu una noua  :lol: Cu siguranta va gestiona lumina parazita mult mai bine decat o face o luneta RFT cu care am facut observatia precedenta.
