
-----------------------------------
Mircea Pteancu
19 Feb 2026 19:16


-----------------------------------
Multumesc David pentru captura de ecran. Aceasta este steaua despre care vorbesc.
Intre timp am rezolvat problema de conectare la StelleDoppie.

Mda, asa cum am intrevazut ... e cu cantec. StelleDoppie listeaza componentele la magnitudinile de 7.18 si 9.16. Deci Delta mag= 1.98.
CDSA listeaza componentele la 7.5 si 7.8 magnitudini. De unde am mentionat eu Delta mag= 0.3. E o discrepanta mare.
Eu am apreciat Delta mag = 0.4. Tare as vrea sa am telescop si ochi capabil sa rezolve o stea cu separatia de 0.63'' si Delta mag = 2. Dar nu-mi amintesc sa fi reusit asa ceva vreodata. Si nu cred sa fi reusit nici aseara. Deci eu cred ca CDSA este mai aproape de adevar in aceasta privinta.

Mai vine si Stellarium care indica o magnitudine de 7.75 pentru STT 157 si o separatie de 0.6''. 
Asta e a treia ''nuca in perete''. 

Vad ca dupa SD, STT 157 se afla la 187 parseci deci la 610 ani-lumina. Mishto ! Deci cat timp am avut in ocular STT 157, am interactionat cu o realitate din anul 1416 !!! 
Nu cu o idee sau cu poza vreunui text ramas de atunci. Ci cu lumina = realitate fizica ce a inceput sa vina spre noi in acel an.
Columb, Vespucci si Magellan erau la decenii departe in viitor. 
Cat de minunat si de maret este Universul nostru !

Completare Joi la 22:40: am verificat in StelleDoppie unghiul de pozitie pentru companionul lui STT 157. Eu am apreciat acest unghi la aprox. 160 grade, asa cum am notat in jurnal. SD indica pentru inceputul anului 2026 un PA = 156 grade. Eroare de 4 grade. Beng, beng !!!

Enigma magnitudinilor insa ramane ...

Revenind la Lista H400: - NGC 2185 este o nebuloasa de reflexie, si mica si foarte intunecoasa. Abia, abia am zarit o mica pata cetoasa, dureros de intunecata, fara forma, la NE de un asterism triunghiular cu varful spre Sud si baza aprox. pe directa E - V. Am folosit metoda ''zoom UHC'' adica zoomul Svbony # 135 + filtru UHC. Habar nu am la ce grosisment a inceput sa se zareasca ceva, intre vederea periferica si vederea TRex. In orice caz, trebuie sa fi fost undeva intre focalele extreme, pe la 10mm sau 12mm. Deci marirea sa fi fost de 80x - 100x. 

- NGC 2286 e un roi deschis, deloc spectaculos la 48x, rasfirat, fara asterisme de forma notabila. Doar cateva perechi largi de stele, pe care Steve O'Meara le numeste ''stele duble''. Or fi duble pentru lunetica lui Tele Vue de 100mm, nu pentru fiorosul Grond, spargatorul de duble subarc. NGC 2286 castiga mult ca spectaculozitate la mariri mari de peste 100x deoarece incep sa se vada, dintr-o data, zeci de stelute foarte slabe, ascunse pana atunci.

- NGC 2301 este un alt roi deschis. Dar OMG, Jaj Istenem, Mein Gott, Mon Dieu ! Daca ati sti ce frumusete este roiul acesta ... nu v-ar mai rabda canapeaua ...
O'Meara il numeste ''Hadrig's Dragon'' adica ''Zmeul lui Hadrig'' si merita acest nume sonor. Are o forma generala a literei Lambda, stele luminoase si buchete de stelute slabe dar bogate, stele duble, stele colorate. SUPERB !
De obicei vizitez M35 si roiurile din Auriga, in acea parte a cerului. De acum insa, NGC 2301 va avea prioritate. Pentru ca NGC 2301 demonstreaza ca denumirea de ''roi'' provine din ''roial''.

Imaginea lui NGC 2301 este extrasa din PanSTARRS DR1 via Aladin Lite, Strasbourg.

Mircea
