----------------------------------- Night 27 Feb 2026 10:32 ----------------------------------- Din revista Orion, an V, nr. 7 martie 1912 Anestin evocă o întâlnire cu amiralul Vasile Urseanu, care îi va face „distinsa cinste, de a-i încredința cheia Observatorului, autorizându-l în același timp de a face observațiuni sistematice” împreună cu astronomii amatori mai avansați . „Bine înțeles, vom face astfel, ca să putem profita cât mai mult de avantajele ce ni se oferă cu atâta bunăvoință. Numai cu lunete mici, ca cele de 54 m. m. și am putut, vre-o câțiva, să facem observațiuni interesante asupra cometelor Kiess, Brooks și Quenisset” ... „Luna văzută cu 150 mm - În seara de 24 aprilie 1912 Luna trecuse de primul ei pătrar, cerul era senin, și nu a fost o mai mare plăcere de cât aceia pe are a încercat-o cel care scrie aceste rânduri, împreună cu d-nii Rosetti-Bălănescu, de a privi satelitul nostru, cu luneta de 150 m.m. obiectiv a observatorului Amiral Urseanu” . „D. Amiral Urseanu ne-a pus la dispoziție observatorul D-sale pentru studiile practice ce vroim să întreprindem și-i mulțumim din tot sufletul, căci ne-a procurat cele mai neuitate impresii. Luneta cea colosală, albă ca o lebădă, pare că vrea să-și deschiză drumul spre nesfârșit Din revista Orion, An V, Nr. 8-9, aprilie - mai 1912 „Ziua de 27 Aprilie a fost pentru autorii acestor rânduri o zi ce-au însemnat-o cu piatră albă - albo notanda lapillo cum ziceau cei vechi” . Apoi se raportează observațiile asupra craterului Gassendi cu ocularul ce mărea de 300 ori efectuate de C. & I. Rosetti Bălănescu. Bogăția detaliilor impresionează. Din „Ziarul Călătoriilor și al Științelor Populare” din 9 aprilie 1913, articolul: O vizită la Observatorul Amiral Urseanu „Marți 2 Aprilie, împreună cu auditorii cursului de astronomie ce țin la Universitatea populară, am vizitat observatorul d-lui Amiral Urseanu. De mult timp fusesem rugat de numeroasele persoane ce audiau acel curs, să facem și observațiuni practici. D. Amiral Urseanu cu o deosebită amabilitate ne-a pus observatorul la dispoziție pentru prima seară senină”. Anestin descrie cum, la ora 9 seara în cupolă și pe terasă se aflau „50 - 60 de persoane printre cari și multe doamne”. Relatarea este foarte vie și seamănă cu modalitatea actuală de efectuare a observațiilor: „Bineînțeles, era greu să arăți entuziasmatului auditor multe obiecte cerești cu o singură lunetă, dar totul s-a petrecut în cea mai perfectă ordine și toți au defilat pe la ocularul lunetei admirând măreții cratere lunari, în special circul Clavius și craterul Copernic, care se aflau pe terminatorul Lunei. Le-am arătat în urmă steaua Mizar din Ursa Mare, care e una din cela mai frumoase stele duble, apoi de pe terasă le-am indicat constelațiunile cu stelele lor mai însemnate”. Din ziarul Universul (17 Martie 1914). „Afară de conferințe, cursuri, bibliotecă, etc. societatea Prietenii Științei organizează și vizite pe la diferite fabrici, muzee, instituții științifice, cum și escursiuni. [...] Pentru a lua parte la aceste escursii e nevoie însă să fii înscris ca membru, plătind cotizația de 50 bani pe lună. [...] In prima seară senină, Marți, Miercuri sau Joi (18, 19, 20 Martie 1914), membrii cari s-au înscris și cei cari se vor mai înscrie, vor vizita observatorul Amiral Urseanu, conduși de d-nii Victor Anestin și I. și C. Rosetti Bălănescu. Așadar, bazându-mă pe cele de mai sus și nu doar, rezultă că observații sistematice zilnice nu au fost, însă ocazional se organizau seri astronomice cu public, și chiar observații mai avansate, având în vedere implicarea verilor I. și C. Rosetti Bălănescu ce aveau și experiență astro-fotografică. Din ce îmi dau seama activitatea astronomică s-a sfârșit undeva în a doua jumătate a anului 1914 din motive lesne de înțeles (primul război mondial).