----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Apr 2026 17:18 ----------------------------------- La alt topic a fost adus atentiei noastre un video despre cronologia indiana si problemele ei. In filmul respectiv, la minutul 4:51 este precizata folosirea uneia dintre metodele lor cronologice pentru calcule si masuratori astronomice precum ''identificarea stelei polare''. Acest pasaj m-a facut sa ridic din sprancenele mele (care nu-s nici stufoase si nici monospeancene ca la cel mai prost prim-ministru din Univers) si mi-a starnit scepticismul. https://www.youtube.com/watch?v=pT3OmaN4YWM Cronologia respectiva este una spiritista, fara a avea prea multe in comun cu realitatea astronomica. Din captura de imagine, estrasa din video, se vede cursorul fixat ca un reticul pe Polaris. In urmatoarele pagini ale prezentarii PP apare data de 12.209 ani B.C./ Inainte de Cristos sau, cum zic ateii, ''inaintea erei noastre''. Asa ceva este o aiureala. Miscarea de precesie trebuie inteleasa pentru ca, in timp, are un efect dramatic asupra aspectului cerului instelat. Nici vorba ca acum 12.000 ani, astronomii indieni sa fi identificat steaua polara ca fiind Polaris. In urma cu 12.000 ani, Polul Nord ceresc era undeva langa Vega, vezi schema precesiei dupa Flammarion, din atasament. Precesia are o puternica influenta asupra cerului vizibil chiar si pe perioade '' mai scurte''. Aici, durata vietilor noastre nu intra in calcul. La Conferinta din 2019 a Societatii Romane de Astronomie Culturala am prezentat lucrarea ''Honterus si obiectele Deep Sky''. pe care o gasiti aici, de la pagina 7: https://www.academia.edu/44153135/Conferin%C8%9Ba_SRPAC_2019 Am studiat scrierile lui Honterus si, mai ales, harta sa stelara, publicata la Brasov, in 1542. Aceasta este a doua harta stelara din istorie, conceputa in Europa dar care s-a pastrat. Prima in ordine cronologica, elaborata de Albrecht Durer in 1515, nu are nici un exemplar pastrat. Harta lui Honterus poarta ca data a elaborarii anul 1532. Aceasta harta poarta insa o enigma. Enigma hartii lui Honterus este epoca pentru care a fost conceputa. Daca priviti harta, veti constata ca Polaris este la o distanta apreciabila de Polul Nord ceresc. Si aici nu ma refer la centrul hartii care se gaseste in Polul Nord Ecliptic. Deoarece harta lui Honterus este in proiectie ecliptica. Ci la distanta dintre Polaris ( o gasim in varful cozii Ursei Mici) si centrul cercului numit pe harta ''Circulus Arcticus''. Acela este aici Polul Nord ceresc. Asa cum am scris in articol, aceasta diferenta consistenta m-a convins ca harta lui Honterus a fost trasata pentru alt echinox, nu pentru 1500, de exemplu. Am presupus ca echinoxul hartii este legat de viata lui Ptolomeu deoarece Honterus a creat harta pentru editia completa a lui Henri Petri ( Basel, 1541) a operei lui Ptolomeu. Anul nasterii lui Ptolomeu este incert dar se stie ca a murit in anul 170 AD. Am simulat in Stellarium aspectul cerului instelat pentru anul 170 AD. Si, ce sa vezi ? Rezultatul simularii corespunde perfect cu harta lui Honterus. Asadar, in anul 170 AD, Polul Nord ceresc era la o distanta considerabila de zece grade de Polaris. Steaua cea mai apropiata, de fapt ''steaua polara'' era HIP 62028 de magnitudine 7,5, adica telescopica. Am avut placerea de a observa aceasta stea cu dobsonianul de 200mm. Atasez harta detaliata, extrasa din Stellarium daca doriti sa observati si voi ''steaua fara nume''. :wink: Revin la perioada de 12.000 de ani. Pixelii sunt ieftini iar creatorii de tot felul de filmulete de pe internet nu se zgarcesc sa-i cheltuiasca cu usurinta si de aceea citim despre perioade de zeci de mii, de sute de mii sau milioane de ani. Suntem fiinte fragile, efemere ... cum sa zic, fara a fi funebru ... foarte muritoare. Daca pentru un lucru trebuie sa avem respect, acela este TIMPUL. Vorbim de 12.000 de ani? De la moartea lui Ptolomeu, au trecut ''doar'' 1856 de ani. Ei bine, aceeasi simulare in Stellarium mi-a aratat ca pe 12 Ianuarie 170 AD, daca as fi fost sub stele, cu telescopul, la ora 4:00, ora Daciei ( ca Romania era departe in viitor), as fi vazut la sase grade deasupra orizontului sudic, la meridian, cel mai frumos, fain, (cool - daca vreti), roi stelar sferic din Univers: NGC 5139/ Mel 118/ Omega Centauri. Mircea