----------------------------------- IACOB DUMITRU 15 Feb 2009 09:51 ----------------------------------- Prima afirmație este susținută intens de cea de a doua afirmație: eu cred că am fost destul de clar atunci cand v-am spus că procesele nu pot fi decât neliniare. De ce? Nimic mai simplu, pentru că o dezvoltare absolut liniară presupune deopotrivă și o precizie maximă în determinare. Precizia maximă în determinare presupune o cartografiere perfectă, adică o delimitare perfectă a procesului, fie că această delimitare este un punct, este perfect filară sau perfect planică. Un proces perfect delimitat este un proces perfect izolat? Evident că da. Un proces perfect limitat poate fi observat din perspectiva unui mediu așa-zis extern? Evident că un astfel de proces, un astfel de mediu ar fi considerat ca și neexistent pentru cei ce nu fac parte din el. În lumea reală pot fi acceptate ca existente și lucrurile considerate ca și inexistente? Evident că nu. Procesele din lumea reală pot fi perfect delimitate, pot fi perfect liniare? Evident că nu. Ce fel de procese sunt procesele din așa-zisa lume reală? Cu certitudine aceste procese sunt neliniare. Cine nu este mulțumit de această banală demonstrație poate să emită alta mai simplă, oricum procesele din natură suferă unanim de "sindromul" nedeterminării. Înainte de a se naște Universul era un punct, era un domeniu perfect limitat sau era un proces în desfășurare, un proces etern și deci nenăscut?