-----------------------------------

virgil

07 Iun 2009 15:36



-----------------------------------

Este foarte sugestiva parerea lui Dirac despre antimaterie. El a pornit de la expresia energiei relativiste in functie de impuls;
E tot=(m0^2.c^4+c^2.p^2)^1/2;Radacina patrata din expresia din paranteza da o valoare pozitiva si un negativa.
valoarea pozitiva a energiei este ceva normal, dar ce faci cu valoarea negativa, intrucat masa si viteza la patrat sant pozitive.
Aici intervine descoperirea pozitronilor, si interpretarea miraculoasa a lui Dirac. El spune ca, fata de un nivel zero de energie,sant doua nivele energetice cuprinse intre +m0c^2 si -m0c^2; Intre aceste nivele energetice este o zona neocupata de particule. Sub nivelul negativ de energie se afla o mare de particule, nedetectabile avand o energie negativa. peste nivelul pozitiv de energie se afla particulele reale. Daca o particula aflata sub nivelul negativ de energie, este bombardata de un foton de energie care depaseste in valoare zona interzisa, particula face un salt energetic in zona energiilor pozitive, iar locul ramas liber este echivalent cu o antiparticula. Acesta este procesul formarii perechilor de particule. Procesul invers, daca o particula de energie pozitiva se ciocneste cu golul lasat in domeniul energiilor negative, adica cu antiparticula sa, atunci apare un proces de anihilare si de eliberare a unei perechi de cuante, in valoarea energiei cuprinse intre domeniul pozitiv si domeniul negativ de energie. Aceasta mi se pare cea mai clara explicatie a aparitiei antiparticulelor.
    Dar, de la antiparticule la antimaterie e o cale lunga, pentru ca materia se organizeaza in sisteme (atomi) doar in domeniul energiilor pozitive, pe cand in domeniul energiilor negative, antiparticulele sant de fapt locuri ramase libere ale particulelor care au facut saltul energetic in domeniul pozitiv al energiilor. 
    As face o comparatie, daca presupunem ca oceanul de apa este domeniul energiilor negative, atunci sub influienta cuantelor de lumina, se evapora molecule de apa, trecand in domeniul energiilor pozitive, adica formand vaporii de apa sau norii. Ceia ce vedem noi, materia detectabila, sant de fapt norii (domeniul energiilor pozitive) pe cand oceanul, spatiul continuu, ramane neobservat, facand parte din domeniul energiilor negative.
    Cu alte cuvinte, antimateria nu exista, decat sub forma elementara de antiparticule, si numai in mod accidental, cand sub influienta unor cuante de energie ridicata se genereaza noi perechi de particule. Adica, apeland la exemplul de mai sus, atunci cand Soarele incalzeste mai mult oceanul de apa, se genereaza mai multi nori, existand un echilibru continuu, intre energia inconjuratoare si materia manifestata, sub forma de nori.
    Nu stiu daca am fost suficient de explicit, dar cred ca antimateria nu se creaza decat in mod experimental, si ca nu se vor gasi niciodata antigalaxii, pentru ca ele nu pot exista.