
-----------------------------------
Alex B.
20 Iun 2009 13:44


-----------------------------------
Mulţumesc pentru aceste urări domnule Dragoş.  :D Nu ştiu dacă voi apuca să iau atâtea oculare Hyperion. Nu cred că-mi sunt necesare şi oricum nu se pune problema de a avea sau nu dreptate.
Mi-ar plăcea să ştiu exact ce mi-a scăpat în "dizertaţia" aceea ca să pot să mă documentez şi să o corectez. Apreciez orice recomandare, mai ales bibliografică dar şi practică. 
În ceea ce priveşte contrastul, probabil că depinde de ceea ce înţelege fiecare prin asta (ceea ce nu este prea ştiinţific). Definiţia cea mai simplă a contrastului spune că acesta este "diferenţa în culoare şi intensitate luminoasă a componentelor unei imagini". Din practica observaţiei astronomice rezultă că o creştere moderată a grosismentului (maxim 1*D, D - diametrul obiectivului în mm) diferenţa dintre luminozitatea fundalului (care scade) şi cea a stelelor (care rămâne constantă) creşte. Rezultă deci o creştere a contrastului. L-aş cita aici pe Adrian Bruno Sonka care spune şi el printre altele: "[...] putini stiu ca cresterea moderata a grosismentului ajuta la vizibilitatea stelelor mai slabe, pentru ca fondul cerului se intuneca, pe cand stelele isi pastreaza stralucirea (sunt surse punctiforme)." (http://ns.astroclubul.ro/bruno1.html). Acest efect pozitiv îmi este foarte cunoscut pentru că la fel ca Bruno Sonka mă folosesc de el permament la observarea variabilelor. Bănuiesc însă că nu toată lumea l-a observat deşi aş fi uimit. Efectul pozitiv al grosismentului asupra contrastului mai reiese, chiar dacă nu atât de evident, şi din formula aceea m(G) a lui Bowen de care pomeneam . Totuşi, dezavantajul acestei tehnici de compensare a luminozităţii excesive a fundalului (deci a contrastului scăzut) este scăderea TFOV cu grosismentul la ocularele standard cu FOV de maxim 52 grade. De aici utilitatea unuia cu FOV mai mare (Nagler, SWAM, Baader etc). 
Este corect faptul că o imagine la un grosisment mic este mai luminoasă în ansamblu şi mai clară decât una la grosisment mare. Dar asta înseamnă contrast mai bun numai în condiţii pur teoretice. Deşi claritatea ar trebui să compenseze pentru strălucirea fundalului, în practică situaţia este valabilă, în mare măsură dar nu complet, numai pentru telescopul Hubble, aşa cum am mai menţionat. Pe Pământ, strălucirea fundalului cerului este pentru majoritatea observatorilor vizuali mult prea mare pentru a fi compensată de claritate, afectată şi ea de turbulenţă. De aici utilitatea acestui efect de contrast al grosismentelor moderat mai mari. Şi Bruno Sonka arată în continuare: "Astfel, un telescop folosit la G= 1 D (mm) va vedea probabil (n.a. destul de sigur, aş spune eu) stele mai slabe decat unul folosit la G=0.5D (mm)."
Acest efect are nişte limite, de aceea spuneam "grosisment moderat mai mare". Dincolo de un G = 1*D, contrastul scade din nou de data asta în principal din cauza scăderii clarităţii pe care întunecarea fundalului nu o mai poate compensa (se inversează relaţia dintre cele două). Şi Bruno Sonka confirmă şi el acest lucru menţionând în continuare: "Evident, nu trebuie exagerat. Limitati-va la G= 1.3- 1.5D."
Concluzie: relaţia dintre contrast şi grosisment are în vedere găsirea unui echilibru optim în relaţia dintre claritatea imaginii şi luminozitatea fundalului ei. Nu mă refer aici la influenţa asupra contrastului a altor factori (design-ul instrumentului sau lumini parazite)
În sfârşit, în privinţa clarităţii expoze-ului meu, acesta poate este un defect al meu şi mi-l asum. Totuşi, cred că un începător în astronomie înainte de a efectua orice fel de observaţie cu orice fel de instrument trebuie să înveţe foarte bine astronomia, niţică matematică şi niţică optică. Poate chiar să construiască singur şi un mic instrument ca să experimenteze. Apoi, când are un bagaj de cunoştinţe suficient de solid ca să înţeleagă ce am scris în dizertaţia aceea (şi aceasta, neclare aşa cum or fi ele) atunci sunt convins că va achiziţiona instrumente care îl vor ajuta să facă astronomie şi că nu avea dezamăgiri. Acest sfat nu l-am "inventat" eu, ca de altfel majoritatea informaţiilor pe care le citez aici. Nu am pretenţia că inventez acum roata. Este sfatul pe care Matei Alexescu (în special) îl dă în toate cărţile sale, indiferent de nivelul lor. Eu vorbesc în asentiment cu acest sfat pe care l-am urmat şi pe care experienţa mi l-a confirmat. Spun asta în ideea că scopul unui astronom amator este studiul şi observaţia astronomică.  Dacă scopul este doar utilizarea unui instrument atunci...poate să ignore tot ce am spus în aceste trei posturi.  :wink: 
Cer senin tuturor! :D 

PS: Cred că ieşim din subiectul topicului şi nici nu vreau să dau senzaţia că sunt un tip conflictual sau că mă dau mare sau că dau lecţii sau că ţin să am dreptate. La urma urmelor fiecare poate să creadă şi să ştie ce vrea. Pentru mine, discuţia ştiinţifică este o sărbătoare şi nu o luptă impunere a dreptăţii. De aceea, dacă nu are nimeni să îmi dea un sfat concret pe ocularele Baader, atunci ar fi mai bine ca acest topic să fie închis. Mulţumesc. :)