
-----------------------------------
Laurentiu
11 Ian 2010 12:49


-----------------------------------
Un observator astronomic poate fi de la relativ usor la foarte greu de construit.

Este relativ usor ca, avand un instrument astronomic de mici dimensiuni (pana in 30 cm dia-metru) si loc (curtea casei, teren) sa construiesti o structura care sa adaposteasca instrumentul. De exemplu o "cutie" din lemn de forma unui cub cu latura de 2 metri cu acoperis care sa se inchida ca un capac de cutie ar putea fi destul. Cu cateva sute de lei si un weekend de munca sustinuta cu 10-15 doze de bere ( 8) ) se rezolva.

Probabil ca este solutia ideala pentru un astronom amator independent.

Este mai greu sa construiesti un observator pentru instrumente mai mari de 40 cm diametru pe care astronomi amtori mai pretentiosi vor sa le foloseasca pentru astrofotografie deepsky. Deja vorbm de fundatii masive de beton, stalpi solizi pentru o montura ecuatoriala "semi-profesionala", automatizari. Bugetul creste la mii de euro, fara sa luam in considerare montura ecuatoriala care va dubla acest buget.

Pentru observatoare mari, cu telescoape de 1 metru diametru si peste sarim in domeniul milio-anelor de euro pentru ca un astfel de intrument este pacat sa fie tinut in zone urbane unde ar fi ineficient si, asa cum zicea cineva mai sus, trebuie pazit, deservit, contruite facilitati de cazare, drumuri de acces in zone presupus pustii si prapastioase...

Un proiect al unei echipe de amatori s-ar putea inscrie undeva in a doua categorie. Din punct de vedere al costurilor.

Insa apar, inevitabil, problemele datorate relatiilor interumane. Greu de depasit. Grupul trebuie sa fie sudat prin ani si ani de prietenie si colaborari pentru ca altfel nu va exista incredere si vor apare in permanenta suspiciuni, lupte pentru putere si asa-numitele &#8220;bisericute&#8221; tipic romanesti (vorbesc din experienta, din pacate). Unii vor contribui cu mai mult (experienta, munca, bani) decat altii si, de asemenea inevitabil, nu vor accepta ca toti sa aiba aceleasi drepturi. Aproape nimeni nu va dori sa se ocupe de problemele administrative si legale (pentru ca vor apare, fiti siguri). In esenta, lipsa de curaj, neincrederea, orgoliul si lenea vor fi cei mai mari dusmani ai unei colaborari.

Prin urmare, un proiect colaborativ este foarte greu de implementat. Garantii pentru reusita nu exista. Am vazut si am auzit despre astfel de proiecte esuate. Bineinteles ca exista si oameni care au avut succes dar eu cred ca e vorba de 1 reusita la 100 de esecuri.

Edit:

Astronomi profesionisti cunosc si am colaborat cu ei. Din pacate, interesele lor sunt diferite de cele ale amatorilor si, dincolo de amabilitati, intotdeauna amatorii vor fi tratati ca oameni de mana a doua sau, eventual, ca forta bruta de munca necalificata in relatia cu profesionistii. Este, pe undeva, de inteles dar asta nu ne avantajeaza pe noi cu nimic.
