
-----------------------------------
mak
25 Mar 2010 16:06


-----------------------------------
Colimeaza cat mai bine telescopul pe stea (intai defocalizat pe la 150-200X, apoi pe la 300-350X si la sfarsit, daca iti permite seeing-ul, in focus, tot pe la 300-350X verificand ca inelele de difractie sa fie concentrice cu dicul Airy). 
Cum s-a spus si mai sus, observa planetele cand sunt cat mai sus pe cer si incearca sa folosesti oculare cu cat mai putina sticla si cu contrast cat mai bun (orthoscopice, Plossl-uri "mai de Doamne-ajuta" etc.).
Texereau (care era un foarte bun observator de planete) spunea ca un exit-pupil de 0,8mm este cel mai potrivit pentru planete, mai jos de atat se pierd din detalii.
Mie mi se pare cam mult 250X pentru un C5. Eu folosesc destul de des un mak tot de 127mm (care e f/12) si am ajuns la concluzia ca cea mai buna imagine e undeva intre 150-200X. Sigur, planeta iti va aparea mai mica, dar va avea mai multe detalii.
N-am inteles niciodata ce pot vedea unii la planete pe la 4-500X cu telescoape de 5-6".
Inca ceva: la planete iti trebuie foarte multa rabdare. Trebuie sa astepti momentul (care poate sa vina sau nu) cand se linisteste atmosfera pentru un timp mai lung sau mai scurt cand o sa vezi detalii pe care nu credeai ca poti sa le vezi. Plus ca, cu cat te uiti mai mult, cu atat o sa vezi mai multe detalii pentru ca te familiarizezi cu "locul".
Saptamana trecuta, de exemplu, am prins vreo 30 de secunde de "liniste" la Marte in care am putut vedea detalii pe care nu  le-am vazut toata iarna cu C8-ul meu, chiar daca acum Marte e mai mica.
