-----------------------------------

Mircea Pteancu

04 Apr 2010 22:12



-----------------------------------

In cartea ''The Telescope'',Louis Bell,editura Mac Graw- Hill Book Co,la pagina 20 gasim o nota, usor ironica, despre ceea ce numim acum telescopul Newton.Dupa primirea lui Isaac Newton ca membru al Royal Society in 1672,aclamatul sau prototip de telescop reflector ,care-i si poarta numele,a fost pus pe raft si timp de 50 de ani nu a produs nici-o schimbare in optica astronomica.Dupa Bell,adevaratul creator al telescopului reflector trebuie sa fie considerat John Hadley care a prezentat in 1722  aceleiasi Royal Society un telescop in configuratie newtoniana de 15cm diametru si 157cm focal ,pe o montura azimutala,cu miscari fine pe ambele axe,cu cautator si cu oculare asigurand grosismente de pana la 230x.Telescopul lui Hadley a fost testat cu succes comparativ cu o luneta aeriana cu obiectiv slefuit de Huygens de aceeasi apertura si 37 metri focal.
Citind acest capitol aflam motivul pentru care Bell il considera pe Hadley parintele telescopului reflector.Astfel aflam ca,tot in 1672,la numai doua saptamani dupa prezentarea lucrarii sale, un telescop de tipul descris de Newton a fost adus in fata distinsei Royal Society ,si acesta nu mai era o jucarie-prototip.A fost descris drept un telescop de patru picioare.Putem doar deduce ca dupa regulile empirice ale epocii acest telescop a avut o apertura de patru toli,adica 10cm,un diametru de telescop folosit si in zilele noastre.Succesul acestuia a fost palid,a fost readus usor imbunatatit la urmatoarea sedinta cand a fost dat spre imbunatatire in grija lui Mr. Hook.Si apoi nimic nu s-a mai auzit de el.
Telescopul reflector al lui James Gregory cat si cel al lui Isaac Newton au fost doar succese teoretice,prototipurile s-au comportat slab la testele practice dintr-un motiv comun.In cazul telescopului lui Gregory ,acesta a incercat in 1664  sa-si construiasca prototipul apeland la Reive,un optician din Londra.Insuccesul a fost complet deoarece Reive a incercat sa poliseze oglinzile pe fetru,ceea ce explica rezultatul negativ.Robert Hooke a incercat sa imbunatateasca si acest telescop,fara rezultate notabile insa.
In cazul lui Newton insa insuccesul telescopelui mai mare este unul de conceptie deoarece el a considerat ca telescopul sau trebuie sa foloseasca ,indiferent de dimensiune,o oglinda principala sferica.I se datoreaza lui Hadley folosirea oglinzii principale parabolice in telescopul reflector.Mai mult,Hadley a descris amanuntit metoda de parabolizare astfel incat aberatia sferica a inceput sa fie stapanita,eliminata.''Gheata s-a spart'' si imediat opticieni priceputi precum Molyneaux,Hawksbee,Short au inceput sa construiasca telescoape reflectoare tot mai mari si mai performante.
Abordarea lui Louis Bell ne indeamna sa privim detasati evolutia telescopului si sa renuntam la afirmatiile sforaitoare caracteristice manualelor tampite si literaturii de popularizare de nivel manelist.
Mircea