----------------------------------- marcel jinca 03 Dec 2010 12:52 ----------------------------------- COLIMAREA IN 3 PASI SIMPLI Deunazi, ii explicam unui prieten, pasii care trebuiesc facuti pentru a avea un instrument bine colimat care sa dea o imagine buna. A ajuns la un moment in impas in ceea ce priveste imaginea "bruta" pe care o vedea si reflexiile oglinzilor in interiorul tubului optic. De aceea incer aici, intr-o maniera usoara, sa arat cum fac eu colimarea la un Newton 200/1200. O reimprospatare a topicului cu adaugarea de imagini, nu cred sa deranjeze pe cineva. PASUL 1. Intre oglinda secundara si cea primara asez o coala de hartie, de preferinta alba, pentru a nu mai vedea proiectia primarei in secundara. Introduc tubul Cheshire in focuser (port-ocular). Din cele 3 suruburi de pe bariletul secundarei, strang sau desfac, pentru ca forma secundarei sa fie cat mai precis circulara si totodata spatiul ramas liber intre marginea tubului Cheshire si marginea secundarei privita prin Cheshire, sa fie perfect circulara (forma de inel). In acest moment avem aliniata oglinda secundara sub focuser. Imaginea 1. ALINIEREA SECUNDAREI SUB FOCUSER Scoatem hartia dintre oglinzi. PASUL 2. Von neglija orice proiectie care ne arata ca oglinzile nu au acelasi centru, ca proiectia oglinzii primare nu este incadrata in oglinda secundara, etc. Ne concentram doar asupra a doua puncte si anume: inelul alb ce marcheaza centrul primarei si crucea de fire a tubului Cheshire prin care privim (care este centrul focuserului). Vom regla prin strangere si slabire succesiva a celor 3 suruburi de pe bariletul secundarei, pana ce vom aduce centrul primarei (inelul alb) in mijlocul crucii de fire. In acest moment vom observa ca proiectia primarei pe secundara se incadreaza perfect (este circumscrisa). Imaginea 3. PASUL 3. In final, vom trece la suruburile de pe bariletul primarei. In mod normal, este recomantat ca acestea sa fie stranse la maxim, iar reglajul sa se faca prin desfacerea acestora. Cu cat oglinda este mai aproape de fundul bariletului (stransa) se elimina eventualele vibratii datorate greutatii oglinzii primare. Acum, nu ne ramane decat ca tatonam desfacerea (strangerea) suruburilor de pe bariletul primarei, pana suprapunem orificiul tubului Cheshire ce se proiecteaza pe primara cu insasi centrul primarei (inelul alb). Imaginile 4 si 5. Desigur, pentru cei mai pretentiosi, sau care vor precizie mare, o etapa urmatoare consta in folosirea autocolimatorului si efectuarea unor reglaje fine, ca cele prezentate aici pe forum la: http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=61058#61058 Sper ca este usor de inteles. Pentru cei care au avut "curiozitatea" si au desfacut secundara (umblat la reglajul secundarei), este bine sa insiste asupra pasului 1. Ceea ce vor observa, NU trebuie sa arate ca in imaginea 6, unde se observa ca secundara este prea in afara tubului optic si totodata si putin ovala, datorita rasucirii in jurul axului bariletului acesteia. SFATURI UTILE: - NU INCERCATI SA SUPRAPUNETI CRUCEA DE FIRE DE LA CHESHIRE, CU PROIECTIA SPIDERULUI OGLINZII SECUNDARE PE OGLINDA PRIMARA. NU VETI REUSI DECAT PE O AXA: AXA FOCUSERULUI (vezi img. 5). CEALALTA AXA, PERPENDICULARA PE AXA FOCUSERULUI, APARE "MAI SUS", DIN CAUZA OFF-SETU-LUI, ASA CUM NICI PROIECTIA CHESHIRE-LUI NU SE PROIECTEAZA LA CENTRUL SECUNDAREI, TOT DIN ACEASI CAUZA APARE EXCENTRICA. - NU STRANGETI EXCESIV SURUBURILE DE REGLAJ DE PE BARILETUL SECUNDAREI. - DUPA STRANGEREA SURUBURILOR DE BLOCARE DE PE BARILETUL PRIMAREI, MAI STRANGETI PUTIN SURUBURILE DE REGLAJ ALE ACESTEIA, DAR URMARIND ATENT SA NU DEREGLATI CENTRELE. Eu personal, fac aceste mici artificii finale, cu aparatul foto prins in port ocular, cu zoom 3x. E mult mai usor de controlat precizia miscarilor. Rezultatul? Imagini clare, bine definite. Stele focalizate fara coma (separare 1"). Detalii foarte fine din interiorul craterelor lunare sub 50 km (ex. ARISTARCHUS - se vede terasamentul interior al muntelui circular la grosisment 120x). Va doresc cer senin!