-----------------------------------

Sorin Sfartz

18 Feb 2011 17:41



-----------------------------------

Valy. Daca vorbesti de un delta T , deci de un interval de temperatura, acesta are aceeasi valoare pe scara Kelvin sau Celsius. Cu alte cuvinte gradul Celsius este egal cu gradul Kelvin. Doar scarile de temperatura sunt decalate cu aprox. 273 de grade (0K=-273,15C).

Ala - autorul articolului - putea foarte bine sa vorbeasca de grade celsius; cred ca doar a facut putin exces de pedanterie.

Apoi o diferenta de 1 grad intre straturile de aer din tub este mare. Normal ca va produce convectie si ceva turbulente. Eu nu stiu limba aceea din link-ul 2, insa mi s-a parut ca graficele monitorizeaza temperatura tubului in diferite zone si nu a aerului. Aerul are o conductibilitate termica insignifianta in comparatie cu un metal. In tub probabil ca aerul are diferente mult mai mici de temperatura. De exemplu in graficele alea, cea mai mare diferenta de temperatura intre capetele tubului pare sa fie dupa 50 min de max un grad. In interior aerul sigur e mult mai omogen termic.

Dar e drept ca nu am citit articolul in germana, ci doar m-am uitat pe grafice. 

Daca e sa dau cu presupusul nu cred ca inlocuirea aerului din tub cu argon face cine stie ce miracole. Conductivitatea termica a argonului nu e decat cu vreo 30% mai mica ca cea a aerului. Insa daca tubul ala e din aluminiu si are intre capete o diferenta de doar 1 grad (la pseudo - echilibru termic) inauntru probabil aerul e stabil. Aluminiul are o conductivitate de zeci de mii de ori mai mare, asa ca e normal ca daca intre sol si aer sunt cateva grade diferenta, caldura sa fuga repede prin tub. Nu cred ca se transfera cine stie ce energie in/din aerul interior.

O rarefiere a aerului intr-un tub inchis probabil ca micsoreaza mult turbulenta instrumentala. Oare a facut cineva masuratori? Daca vidul e prea mare si fereastra optica trebuie sa fie suficient de groasa ca sa nu se deformeze.