-----------------------------------

zoth

23 Iul 2011 11:24



-----------------------------------

Mircea, iti multumesc pentru detaliile consistente pe care nu le-ai dat, pentru mine cel putin ele suna foarte interesant. Este drept ca in cazul lentilei simple ne intalnim cu un cromatism pe care unii il numesc "natural" si pe care ochiul il tolereaza si minimizeaza bine, cromatism pe care nu-l vom mai intalni la sistemele acromatizate!
Asteptam de la tine si alte detalii atunci cand se vor intampla noi experimente.

Noi mergem mai departe acum si vedem ce se intampla daca experimentului din figura 1 ii mai adaugam o prisma identica de data asta pozitionata cu capul in jos (sau cu fundul in sus, dupa preferinte ...).
De fapt stim deja ce se va intampla pentru ca am spus in postul respectiv: radiatiile de energie mai mare (violet, albastru) vor fi refractate mai mult iar cele de energie mai mica (rosu), mai putin.
Se poate observa ca a doua prisma recompune radiatia care a intrat initial in sistem, adica recompune lumina alba.
Experimentul de fata nu ne spune altceva decat ca un sistem format dintr-o lentila pozitiva si una negativa poate ajunge la conditia de anulare a dispersiei, adica cea de acromatizare daca este respectata relatia:
Po1 Pd1 = -Po2 Pd2 unde Po si Pd sunt puterile optice si respectiv dispersive ale celor doua lentile.
(Po2 fiind o putere optica negativa primeste un minus in fata)
Iata ce simplu este!
La lentile suntem obisnuiti mai mult sa jonglam cu distantele focale (inversul puterii optice) si relatia de mai sus poate fi scrisa si sub forma:
f1/(-f2) = Pd1/Pd2
Pentru a sublinia si mai accentuat ca puterea dispersiva este o functie de material (mediu optic) putem exprima relatia de mai sus si cu ajutorul numarului Abbe (inversul puterii dispersive) astfel:
f1/(-f2) = V2/V1, relatie regasita in toata literatura optica a sistemelor acromatizate.