
-----------------------------------
zoth
09 Noi 2011 11:31


-----------------------------------
Nu vreau sa-l contrazic pe Horatius ci doar sa adaug unele aspecte si concluzii personale la care am ajuns in timpul petrecut in spatele ocularelor.
Cu certitudine atat ortoscopicele cat si monocentricele sunt oculare planetare imbatabile prin rezolutia, contrastul, nivelul de corectie (inclusiv cel cromatic), luminozitatea si claritatea imaginii pe care o ofera insa au si trei "calitati" spartane, doua dintre ele cunoscute de toata lumea: campul mic si relieful ocular mic.
O a treia "calitate" despre care nu prea aminteste nimeni sau care nu este luata in considerare ar fi aceea ca aceste oculare necesita o anumita educatie a ochiului pentru observatii sau daca vreti, necesita un timp de acomodare cu potentialul pe care sunt capabile sa-l dezvolte.
Fara aceasta perioada de acomodare care la unii poate sa fie mai scurta, la altii mai lunga, exista mereu tendinta de a trece "peste" ele sau a le cataloga in mod eronat.
Pe langa calitatile optice, atat ortoscopicele cat si monocentricele mai au si alte avantaje: sunt mici, usoare, contin putina sticla si un numar minim de suprafete de trecere aer-sticla.
Probabil o buna parte din useri si in special incepatorii nu le acorda importanta cuvenita si pentru ca moda cere sa folosim oculare impresionante care sa fie sa fie mari si grele, sa contina multa sticla si multa guma pe corpul lor. Experienta dezvoltata in timp va demonstra ca aceste "calitati de conjunctura" nu numai ca nu sunt utile dar se vor transforma in timp in adevarate probleme.

La ocularele planetare TMB mi se pare ca Horatius a punctat bine problemele lor.
As vrea sa mai adaug faptul ca am vazut diferente intre seria clasica si Planetary II. Daca la seria clasica ma deranjau ceva reflexii interne (in special cea data de suprafata externa a lentilei de ochi) cam la toate focalele de oculare, la seria noua aceste reflexii nu mai apareau (cel putin la ocularele testate de mine: 4mm si 3,2mm).
Un avantaj pe care il vad la aceste oculare planetare ar fi gradul bun de corectie al aberatiei de sfericitate chiar si cand acestea lucreaza pe raporturi focale mici.
Tot ocularele planetare dau o tenta calda imaginii care la grosismente mici poate fi comoda si relaxanta pentru ochi dar la grosismente mari impreuna cu rezolutia modesta, denatureaza destul de consistent imaginea furnizata.
Intr-un material despre aceste oculare, autorul lor justifica un raspuns bun al acestora pe baza faptului ca spotul axial ar fi mai mic decat 1/4 din discul principal de difractie.
Se pare totusi ca aceasta valoare nu este suficienta tinand cont de faptul ca raspunsul se degradeaza rapid odata cu dezvoltarea campului.
Spre comparatie puteti vedea in imaginea de mai jos raspunsul axial al monocentricului de Dambovita (numit de mine Simetric Solid) la care spotul axial este mai mic decat 1/100 din discul principal de difractie, lucru ce asigura incadrarea raspunsului in  limita de difractie pana la marginea campului.
Mi-e greu sa cred ca un spot axial de 1/4 asigura un raspuns la fel de bun.

Ocularele Super Plossl (in fapt oculare simetrice) nu pot fi puse in aceeasi oala cu planetarele dupa parerea mea. Sunt oculare bune care au un raspuns pe masura, nu denatureaza tonul imaginii si nici rezolutia ei DACA lucreaza pe un raport focal potrivit (in principal peste f10).
Sub acest raport focal aberatia de sfericitate incepe sa creasca simtitor si raspunsul final va fi denaturat pe masura. La f5 aceste oculare lucreaza greu si nu e de mirare ca raspunsul lor lasa de dorit.

PS. Am tot citit in ultima vreme pe forum de oculare apocromate.
Astfel de oculare nu s-au inventat inca, faptul ca unii producatori scriu apo pe oculare sau ca altele folosesc lentile din sticle ED nu au nicio legatura cu fenomenul in sine.
