Index |
Index forum |
Autentificare |
Inregistrare
|
Cine este online |
Galerie imagini
|
Calendar evenim. |
Cautare detaliata |
Ghid forum |
Colaboratori
Te intereseaza un domeniu al astronomiei si ai vrea sa scrii pentru siteul nostru? Alatura-te echipei noastre.
Statistici forum |
|
Numar total de mesaje in forum: 224677 |
|
Numar de utilizatori inregistrati: 2836 |
|
Cel mai nou utilizator inregistrat: Aeryn Sun |
|
|
|
Cei mai multi utilizatori conectati au fost 543 la data de Vin Mar 29, 2024 |
|
|
|
Actualmente sunt 0 utilizatori pe chat
|
|
Aceste date se bazeaza pe utilizatorii activi de peste 5 minute |
|
Legenda |
|
Mesaje noi |
|
Nu sunt mesaje noi |
|
Forumul este inchis |
|
|
Subiectul anterior :: Subiectul urmator |
|
Autor |
Mesaj |
valy Membru
Data inscrierii: 21 Iul 2005 Mesaje: 10649
Localitate: Bucuresti
|
Trimis: 27 Mai 2016 10:25 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
sternchen a scris: | Un bino cuplat la un newton respectiv acromat ar putea da rezultate oarecum apropiate unui refractor ED bun?.. | Da. Cu conditia sa fie cuplat simultan.
|
|
Sus |
|
|
sternchen Membru
Data inscrierii: 02 Iun 2012 Mesaje: 1005
Motto: unde o fi luminita din capatu' tunelului?! Localitate: austria
|
|
Sus |
|
|
valy Membru
Data inscrierii: 21 Iul 2005 Mesaje: 10649
Localitate: Bucuresti
|
Trimis: 27 Mai 2016 10:41 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Era o gluma .
Iti dai seama ca fara sa definesti termenul de "rezultate oarecum apropiate" sau "ED bun" nu prea ai cum sa raspunzi la intrebarea ta.
Parerea mea e ca cu un acromat sau cu un newton poti obtine rezultate apropiate de un ED bun, vorbind asa foarte general si superficial.
|
|
Sus |
|
|
theogon Membru de onoare
Data inscrierii: 20 Mar 2009 Mesaje: 1189
Motto: impresie, rasarit de soare Localitate: cluj
|
Trimis: 27 Mai 2016 16:53 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Un bino nu poate transforma și nici apropia un newton sau un acromat, într-un ''ED bun''. Fiecare instrument rămâne ceea ce este și dacă este construit cu grijă și utilizat la observațiile pentru care este dedicat, poate genera multă mulțumire.
Pentru DSO cei 35% apertură în plus pentru newton de 150 mm încep să se cunoască față de un acro de 127 mm, totuși pentru duble și planete eu aș prefera refractorul.
_________________ mihai |
|
Sus |
|
|
Teo Membru
Data inscrierii: 23 Aug 2009 Mesaje: 2593
|
Trimis: 27 Mai 2016 18:56 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Acromatele de pe piata, din cate stiu, nu au 127 mm diametru/1200 mm focala, ci 120 mm/1000 mm.
Acromatul meu Sky-Watcher de 120 mm f/8.3 este depasit calitativ de Newton 150 mm f/5 la observatiile planetare si selenare, nu insa si la DSO unde refractorul de 120 mm castiga la contrast.
Din simplul motiv ca un acromat la f/8 are mult sferocromatism care te deranjeaza la puteri mari la observatii planetare.
Pana pe la 150-200 X merge, insa deja la 250 X nu imi place deloc cum se comporta la planete.
Facand observatii cu ambele, newtonianul de 150 mm castiga la planete prin claritatea imaginilor si lipsa blurului insotit de absenta cromatismului. Nu mai vorbesc de Newton 200 mm f/6 care este peste luneta acromata de 120 mm f/8 din toate punctele de vedere. Si asta o spun din ce am experimentat personal ( nu vorbesc din lucruri auzite).
Acum, punand in paralel luneta acromata scurta de 120/600 mm (f/5) si reflectorul de 150 mm f/5, am facut observatii DSO in special la Marea Nebuloasa din Orion ( M 42). Spun cu sinceritate, ca luneta a depasit Newtonul de 150 mm in ceea ce priveste contrastul si luminozitatea perceputa la aceasta nebuloasa, la ocular. Chiar daca teoretic, luneta capteaza mai putina lumina decat oglinda de 150 mm diametru. Deci sunt plusuri si minusuri pentru fiecare instrument.
Probabil ca o luneta de 120-127 mm acromata, daca ar avea o focala lunga ( f/15-f/20) ar depasi un Newton de 150 mm si as indrazni sa spun si un Newton de 180-200 mm strict la observatiile planetare. Pentru ca ar prezenta contrast bun, si sfero-cromatism imperceptibil la ocular si nu are obstructie centrala.
La fel, si un apo-ed de 120 mm de la un f/8 in sus, sigur la vizual ofera satisfactie mai mare decat un newton de 150 mm.
Oricum, pentru un buget mai mic, este de preferat un Newton de 150-200 mm la un f/6 sau f/8. Astea merg bine si la planete si la DSO.
Asa vad eu lucrurile. Sigur ca exista telescoape mult mai performante, insa costa pe masura.
|
|
Sus |
|
|
tavi 84 Membru
Data inscrierii: 28 Iun 2013 Mesaje: 558
Localitate: Roman
|
Trimis: 27 Mai 2016 19:05 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Sunt și refractoare 127/1200 pe piață,tot din alea mai ieftine(marca Bresser).Sigur e sferocromatismul în principal care vă deranjează la luneta 120/1000 pe care o aveți,nu cumva si ceva sfericitate necorectată cum e practic regula la cele ieftine?Sunt și lunete mai bine realizate,de pildă TAL 125-R,la F9(1124 mm focala).
_________________ Pentax SP 20X60 WP |
|
Sus |
|
|
Teo Membru
Data inscrierii: 23 Aug 2009 Mesaje: 2593
|
Trimis: 27 Mai 2016 19:14 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Asta nu am de unde sa stiu. Banuiesc, ca limitarea de 200 X de la care incep efecte suparatoare ( blur si cromatism) este data de raportul focal scurt f/8.3.
Luneta este Sky-Watcher, diametru 120 mm, focala 1000 mm. Luata din fabrica si nedemontata sau surubarita. Da. Pun chestia asta pe seama sfero-cromatismului.
Nu am facut analiza obiectivului sa ma pot pronunta daca mai exista si defectiuni de slefuire din fabrica ( supra sau sub-corectii).
Oricum, tind sa cred ca orice acromat de 120 mm la un f/8 este mult mai limitat decat un acromat de 120 mm la un f/15. Din pacate, astfel de lunete nu se gasesc pe piata de la noi si ar ocupa si mult loc.
De aceea am apelat la constructia unor lunete ( 105 mm f/15) si (150 mm f/11) ( care nu au lentile chinezesti) pe care inca nu le-am finalizat dar la care inca lucrez in limita timpului disponibil. Cand le voi finaliza, voi putea face mai multe comparatii.
Acromatul scurt de 120/600 mm ( f/5) e limitat cam la 100 X. Uneori il fortez si la 150 X pentru observatii selenare.
Eu sunt mai multumit de cel scurt, pentru ca il folosesc mai frecvent la observatii DSO si selenare. Imi este si mai comod sa ies cu el afara fiind mai scurt.
Ultima modificare efectuata de catre Teo la 27 Mai 2016 19:20, modificat de 1 data in total |
|
Sus |
|
|
nobody Membru
Data inscrierii: 02 Apr 2010 Mesaje: 4795
Motto: Never ever give up ! Localitate: Nowhere
|
Trimis: 27 Mai 2016 19:19 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
As avea rugamintea ca cineva sa compare spoturile policromatice date de:
-un acromat clasic (nu acromat ED, nu apocromat Takahashi)
cu apertura de 127 mm (nu 150, nu 200), focala de 1200 mm, raport focal 9.45 si
-un newtonian clasic (aka dob 6")
cu apertura de 152 mm (nu 200 mm), focala de 1200 mm, raport focal 7.90 (nu f/5), obstructie centrala de 35 mm diametru (23%)
Indiferent daca au tuburi din fier forjat si/sau din lemn de aluminiu.
Si daca se poate, o comparatie intre efectele aberatiilor cromatice si cele ale obstructiei centrale, in acest caz concret, explicit, nu in generalizari ale legendelor urbane.
Multumesc anticipat pentru coerenta.
P.S. Nu sferocromatismul este cea mai mare problema in cazurile acromatelor similare gen 120/1000, ci aberatia cromatica longitudinala, oricat de bine ar fi corectate/optimizate/executate.
|
|
Sus |
|
|
theogon Membru de onoare
Data inscrierii: 20 Mar 2009 Mesaje: 1189
Motto: impresie, rasarit de soare Localitate: cluj
|
Trimis: 28 Mai 2016 12:05 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
În preambulul topicului Sterchen a vorbit de un acromat 127/1200. Sigur, există instrumente asemănătoare cu un raport focal mai mic (8,3), dar cum calitatea instrumentelor comerciale este variabilă, o extrapolare a calităților sau defectelor pentru o întreagă clasă nu cred că este productivă.
Cu atît mai mult cu cît unui instrument SW 120/100 pus recent în vînzare i se atribuiau calități deosebite. (colegi respectabili au semnalat că au distins cu un astfel de instrument Diviziunea Encke, ceea ce n-aș putea spune că am citit referitor la un newton de 150 mm- tot produs comercial)
În plus pentru observații la stelele duble refractorul cred că este mai potrivit.
Doar în momentul cînd vor apare graficele spoturilor celor două instrumente vom putea face evaluări ale performanțelor lor teoretice.
_________________ mihai |
|
Sus |
|
|
nobody Membru
Data inscrierii: 02 Apr 2010 Mesaje: 4795
Motto: Never ever give up ! Localitate: Nowhere
|
Trimis: 28 Mai 2016 15:29 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Cred ca despre asta era vorba:
BRESSER Messier AR-127L/1200 Hexafoc Optical Tube
Optical design Achromatic Refractor
D= 127mm; F=1200mm; F/D= F/9.4
http://www.bresser.de/en/Astronomy/Bresser...-Tube.html
Dar spor la vanzare !
Descriere: |
http://www.telescope-optics.net/refractor.htm |
|
Marime fisier: |
37.79 kb |
Vizualizat: |
de 11191 ori |
|
Descriere: |
http://www.telescope-optics.net/polychromatic_psf.htm |
|
Marime fisier: |
46.59 kb |
Vizualizat: |
de 11191 ori |
|
|
|
Sus |
|
|
tavi 84 Membru
Data inscrierii: 28 Iun 2013 Mesaje: 558
Localitate: Roman
|
Trimis: 30 Mai 2016 19:26 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Problema cu minunatele grafice prezentate este ca nu mentioneaza pe nicaieri de la ce nivel al intensitatii luminoase se pot percepe acele lungimi de unda defocalizate in cazul acromatului.De pilda la Saturn nu am observat deloc coloratie albastra/violet pe limbul planetar cu un acromat de 102f11,si imaginea nu mi s-a parut deloc incomfortabil de intunecata.La Luna desigur se vede,insa si imaginea e mult prea luminoasa,chiar cere un filtru neutru macar.
_________________ Pentax SP 20X60 WP |
|
Sus |
|
|
zoth Membru
Data inscrierii: 31 Mar 2006 Mesaje: 5523
Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ... Localitate: Bucuresti
|
Trimis: 30 Mai 2016 20:32 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Lucrurile sunt un pic diferite decat par la prima vedere. Ca sa fim corecti si sa intelegem ce se intampla, apele ar trebui despartite pe cele doua cai posibile: vizual si fotografic.
In modul vizual liniile spectrale r si h pot fi ignorate fara probleme intrucat ochiul le percepe doar in conditii speciale si la nivele normate foarte mici, daca nu ma insel pe undeva pe la 0,004. Ramane problematica linia g care este perceputa si ea destul de slab de ochi insa foarte bine de senzorul fotografic.
In al doilea rand, prima imagine de mai sus poate induce rationamentul nostru intr-o oarecare eroare deoarece spectrul vizual este prezentat desfasurat in timp ce un acromat il prezinta altfel, mai exact pliat, avand pe o parte liniile d si e iar pe cealalta parte liniile C si F apoi la oarece distanta linia g.
Interesant de facut un mic experiment pentru cine are in posesie un acromat de focala lunga ce include in discul de difractie combinatia C-F. Puteti verifica pe orice tinta, oricat de luminoasa cat de mult va deranjeaza la observatii linia g (violet) si o sa fiti surprinsi de rezultate!
_________________ Van 8x42ED4; AR60 f14; AR80 f15; TS102SD; Vixen NA130 SSWT |
|
Sus |
|
|
nobody Membru
Data inscrierii: 02 Apr 2010 Mesaje: 4795
Motto: Never ever give up ! Localitate: Nowhere
|
Trimis: 30 Mai 2016 22:12 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Al doilea grafic reprezinta transferul de contrast adaptat la raspunsul cromatic al ochiului (25 de linii, la cate 10 nm fiecare) . Scrie chiar pe pagina de unde e graficul. Gasiti acolo si o comparatie intre nivelul aberatiilor cromatice si cele legate de obstructia centrala (atentie, la aceeasi apertura !). Spectrul secundar nu se imprastie si el peste inelele de difractie ?
La aperturi diferite, se schimba lucrurile, in special marimea discului Airy, care conteaza la transferul de contrast.
|
|
Sus |
|
|
dragos.n Membru
Data inscrierii: 20 Dec 2007 Mesaje: 6448
Localitate: Ploiesti
|
Trimis: 30 Mai 2016 23:54 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Un alt aspect este raspunsul diferit in functie de apertura al refractoarelor. Astfel, pentru a avea acelasi nivel de corectie, la exact acelasi tip de obiectiv, odata cu cresterea aperturii trebuie sa creasca si F-ul. Nu obtinem acelasi raspuns la refractoare de diverse aperturi care au acelasi F. Pe undeva, pe net, exista un tabel, dar nu imi aduc aminte acum unde.
_________________ Dragos N |
|
Sus |
|
|
catalin dumitru Membru
Data inscrierii: 22 Iul 2010 Mesaje: 2665
Motto: telescopul scuza mijloacele Localitate: Shatra Neamtz
|
Trimis: 31 Mai 2016 00:22 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
zoth a scris: | Interesant de facut un mic experiment pentru cine are in posesie un acromat de focala lunga ce include in discul de difractie combinatia C-F. Puteti verifica pe orice tinta, oricat de luminoasa cat de mult va deranjeaza la observatii linia g (violet) si o sa fiti surprinsi de rezultate! |
Da ,am făcut asta de câte ori am avut ocazia . Concluzia e că linia g e anemică tare pentru un ochi normal . Chiar dacă e focusata destul de mult in față , i se cam pierde amprenta in fundal . La acromatele lungi , spre marginea lentilei , nici roșul nu e prea tare sub corectat și nici albastrul nu e prea mult supra corectat . Așa că se ascund amandoua liniile C și F in 'dosul bulinei ' .
La acromatele scurte si mai ales largi , sfericitatea liniilor C și F se accentuează consistent spre marginea lentilei , mai ales după "punctul" în care cele două se intersectează . Roșul o ia brusc la stânga , adică începe să se focalizeze tot mai aproape de obiectiv pe măsură ce crește diametrul , iar albastrul se comportă invers . Combinația de jdemii de puncte focale diferite ale rosului și albastrului , aflate in spatele liniei 'e' , ne dă enervantul blurr violet (și pe care de fapt ar trebui sa-l numim purpuriu) .
Tratamentul impotriva mizeriei violete se face prin vignetarea obiectivului până in zona in care pe grafic cele două lungimi de undă buclucase o iau zdravăn pe aratura , de regulă la acromatele largi si scurte undeva imediat deasupra locului de intersecție dintre cele două linii . Mai rămâne confruntarea cu spectrul rezidual longitudinal , aici cred că depinde mult de toleranța fiecarui observator .
Nu am înțeles niciodată de ce capacele de la acromatele SW lungi au doar acea gaură de juma de apertura cand de fapt ar fi fost mai util un gauroi cam la 75 % . Poate in felul ăsta nu s-ar mai fi vândut prea bine acromatele de 70 și 80 mm , cine știe ...
_________________ Hai noapte , hai !! |
|
Sus |
|
|
|
|
|
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum Nu puteti vota in chestionarele din acest forum Nu puteti atasa fisiere in acest forum Puteti descarca fisiere in acest forum
|
|