[raduM]

Interesant, cum o comeată în genere neglijabilă ocupă atât de mult loc pe cer.
Ce anume i-a generat explozia?

[Abel Cavaşi]

Bănuiesc că ar fi conținut ceva substanțe care, la apropierea suficientă de Soare, s-ar fi încălzit destul de mult încât să își piardă coeziunea și să se constituie într-o „atmosferă” a cometei menținută doar de gravitația ei.

[Andi]

Este cam departe de Soare.
Ar fi putut întâlni un roi meteoric. Analiza spectrală ne-ar ajuta mult.
După recidivele pe care le-a avut, se poate determina poziţia spaţială a roiului meteoric.

[red giant]

Cometa a trecut cu câteva luni în urmă pe la periheliu, s-au acumulat tensiuni care au răbufnit acum. E mai mult spectacol decât mister.

[Andi]

Prima emisie cometară a fost în 1892, la 145 de zile după trecerea la periheliu, când a fost descoperită. În 1893, după 75 de zile de la descoperire a mai avut loc a doua emisie. De atunci nimic până în 2007, la 172 de zile după trecerea la periheliu( au avut loc 15 treceri între timp ).
Spectacol e, mister cât cuprinde!

[red giant]

În 1892 a avut loc prima emisie documentată. Cu mult timp în urmă, viitoarea 17P/Holmes oferea un spectacol (coadă, scheme, fiţe) la fiecare trecere pe la periheliu. Între timp s-a copt, s-a uscat. La o distanţă aşa de mare de soare nu mai reuşeşte decât din când în când nişte biete "outbursturi". Noi le apreciem, dar pentru o cometă ele indică începutul sârşitului. În curând o să iasă la pensie şi numai Jupiter o mai poate aduce la viaţă dacă-i modifică orbita astfel încât să o facă să treacă mai aproape de Soare.

[Doru Dragan]

In sfarsit pe sectiunea de FIZICA niste discutii interesante. In sfarsit doi oameni care desi par ca au inteles foarte bine modul de functionare al obiectelor care compun sistemul solar, nu incearca sa revolutioneze nimic. Sau poate tocmai de aia

[raduM]

[Andi]

M-am gândit la praf meteoric rezultat în urma dezintegrării unei comete;deci poate a intersectat traiectoria unei comete dezintegrate; deocamdată cotrobăi după orbite. Orbita actuală şi orbitele determinate la celelalte treceri nu sunt aşa de mult influenţate de efecte negravitaţionale.
Având în vedere forţele de coeziune slabe ale conglomeratului nucleului, poate a fost deranjat de forţe de natură mareică; aici cotrobăi după Lagrange!

[raduM]

[Doru Dragan]

Va urmaresc cu mare interes. Din pacate deocamdata nu am dispozitie (timp, chef) sa ma implic activ dar dl "inginer diletant" (dupa cum se autodefineste in profil ) Andi, mi se pare ca promite. Mult! Daca o sa mai continue mult cu cotrobaielile astea s-ar putea sa gaseasca "comoara piratilor"