[Mircea Pteancu]

In cartea ''The Telescope'',Louis Bell,editura Mac Graw- Hill Book Co,la pagina 20 gasim o nota, usor ironica, despre ceea ce numim acum telescopul Newton.Dupa primirea lui Isaac Newton ca membru al Royal Society in 1672,aclamatul sau prototip de telescop reflector ,care-i si poarta numele,a fost pus pe raft si timp de 50 de ani nu a produs nici-o schimbare in optica astronomica.Dupa Bell,adevaratul creator al telescopului reflector trebuie sa fie considerat John Hadley care a prezentat in 1722 aceleiasi Royal Society un telescop in configuratie newtoniana de 15cm diametru si 157cm focal ,pe o montura azimutala,cu miscari fine pe ambele axe,cu cautator si cu oculare asigurand grosismente de pana la 230x.Telescopul lui Hadley a fost testat cu succes comparativ cu o luneta aeriana cu obiectiv slefuit de Huygens de aceeasi apertura si 37 metri focal.
Citind acest capitol aflam motivul pentru care Bell il considera pe Hadley parintele telescopului reflector.Astfel aflam ca,tot in 1672,la numai doua saptamani dupa prezentarea lucrarii sale, un telescop de tipul descris de Newton a fost adus in fata distinsei Royal Society ,si acesta nu mai era o jucarie-prototip.A fost descris drept un telescop de patru picioare.Putem doar deduce ca dupa regulile empirice ale epocii acest telescop a avut o apertura de patru toli,adica 10cm,un diametru de telescop folosit si in zilele noastre.Succesul acestuia a fost palid,a fost readus usor imbunatatit la urmatoarea sedinta cand a fost dat spre imbunatatire in grija lui Mr. Hook.Si apoi nimic nu s-a mai auzit de el.
Telescopul reflector al lui James Gregory cat si cel al lui Isaac Newton au fost doar succese teoretice,prototipurile s-au comportat slab la testele practice dintr-un motiv comun.In cazul telescopului lui Gregory ,acesta a incercat in 1664 sa-si construiasca prototipul apeland la Reive,un optician din Londra.Insuccesul a fost complet deoarece Reive a incercat sa poliseze oglinzile pe fetru,ceea ce explica rezultatul negativ.Robert Hooke a incercat sa imbunatateasca si acest telescop,fara rezultate notabile insa.
In cazul lui Newton insa insuccesul telescopelui mai mare este unul de conceptie deoarece el a considerat ca telescopul sau trebuie sa foloseasca ,indiferent de dimensiune,o oglinda principala sferica.I se datoreaza lui Hadley folosirea oglinzii principale parabolice in telescopul reflector.Mai mult,Hadley a descris amanuntit metoda de parabolizare astfel incat aberatia sferica a inceput sa fie stapanita,eliminata.''Gheata s-a spart'' si imediat opticieni priceputi precum Molyneaux,Hawksbee,Short au inceput sa construiasca telescoape reflectoare tot mai mari si mai performante.
Abordarea lui Louis Bell ne indeamna sa privim detasati evolutia telescopului si sa renuntam la afirmatiile sforaitoare caracteristice manualelor tampite si literaturii de popularizare de nivel manelist.
Mircea

[Mircea Pteancu]

Revenind la Roget,este logic sa presupunem ca s-a straduit sa valorifice inventia sa,luneta.Cum se facea asta atunci,vanzand noul instrument notabilitatilor locale.Optometristului Simon de Guillema,original cercetator al preistoriei telescopului,i-a venit ideia de a cauta mentiuni ale unor asemenea lunete in testamentele epocii.
O prima mentiune este gasita la 10 Aprilie 1593 cand Don Pedro de Carolona lasa prin testament sotiei sale Dona Maria de Cardona y Eril ''una ullera larga guarnida de lauto'' adica ''un ochelar/ocular/telescop decorat cu alama).La randul ei,cand a murit la 13 Decembrie 1596,a lasat acelasi obiect mostenire fiului Enrique de Cardona.Adnotarile amanuntite ale notarului l-au intrigat pe Guillema si a presupus ca ,deoarece acesta a notat chiar si faptul ca ''ullera'' se afla, impreuna cu alte obiecte precum scrisori,intr-o ''arquillita'' adica o caseta mica ce se putea incuia,instrumentul nu putea fi mai lung de 20cm.Asadar ar fi putut sa fie ochelari cu maner de alama.
Urmatoarea mentiune este insa mai putin echivoca si ne spune clar ca un telescop care a apartinut negustorului catalan Jaime Galvany a fost vandut la o licitatie la 5 Septembrie 1608.

Nota:termenul de ''ullera'' a fost folosit atat pentru ochelari cat si pentru luneta in urmatoarele doua secole.Sa ne amintim ca o jumatate de secol mai tarziu,Cherubin d'Orleans numea luneta drept ''occulaire dioptrique'',intr-o vreme cand valul enigmei parea ca s-a ridicat de pe telescop.Vedem insa ca enigma si misterul aveau sa insoteasca telescopul pana in zilele noastre.
Mircea

[Mircea Pteancu]

La acest link puteti rasfoi copia electronica a cartii in Latina ''De Vero Telescopii Inventore'' a lui Pierre Borell,publicata la 1655 sub auspiciile Hagae Comitum si tiparita de ''Typographia Adriani Vlacq''.
A fost una dintre primele investigatii ( a doua de care stiu eu) cu privire la originea telescopului,desfasurata la doar patru decenii dupa intrarea in viata publica a acestuia.Si,deja/inca/nici atunci/ lucrurile nu erau prea clare.



http://fermi.imss.fi.it/rd/bdv?/bdviewer/bid=000000300919#

Prima carte dedicata subiectului a fost cea a lui Sirtori,scrisa in 1612 si publicata in 1618 si a carei copie electronica am binevoit sa o pierd.Dar am sa incerc sa o obtin din nou,dar daca nu ma descurc singur, am sa cer ajutorul lui Petre Avram.

Mircea

[Mircea Pteancu]

Subiectul inventatorului telescopului este in continuare unul confuz.
Pana una, alta, Hans Lipperhey ramane in istoria telescopului ca fiind prima persoana care a cerut patent pentru instrumentul pe care noi il numim ''luneta'' sau ''telescop refractor'' sau ''refractor''.
La 29 Iulie 2021, profesorul Reno Falcke a dezvelit in Middelburg o statuie dedicata lui Hans Lipperhey:

https://www.pzc.nl/walcheren/telescoopuitv...xE4JHdunGU

Mircea

[Erwin]

Din câte știam eu, Galileo Galilei a fost primul care s-a uitat la cer cu instrumentul inventat de Lipperhey. Galileo a și perfecționat acest instrument rudimentar făcând-ul efectiv un telescop astronomic, nu doar un instrument terestru. Dacă este adevărat atunci statuia este greșită, Lipperhey nu s-a uitat la cer.

[Mircea Pteancu]

Figura lui Galilei beneficiaza de o propaganda foarte intensa si partinitoare din cauza scandalului pe care l-a avut cu biserica catolica. Dar si in aceasta privinta exista documente noi, deloc magulitaore pentru memoria savantului.

Nici informatia ''virala'' despre prioritatea lui Galilei in folosirea lunetei in scopuri astronomice nu este corecta.

Englezul Thomas Harriot a studiat relieful selenar cel tarziu pe 27 Iulie 1609 si a intocmit o harta selenara.
Galilei a indreptat o luneta spre cer nu mai devreme de Noiembrie sau Decembrie 1609 si a publicat despre aceasta in Martie 1610. (vezi Allan Chapman, ''Thomas Harriot: the first telescopic astronomer'', Mermaid Conference Center, 2007 Christmas Lecture, London)

Germanul Simon Marius a descoperit si observat satelitii jovieni la sfarsitul lunii Noiembrie 1609 si a facut primul desen cu masuratori/ estimari ale pozitiilor reciproce la 8 Ianuarie 1610 in timp ce Galilei a descoperit satelitii jovieni pe 7 Ianuarie. ( vezi Albert van Helden , ''The Invention of the Telescope'', Philadelphia, 1977)

Pasaj dintr-un fluturas publicat in orasul olandez Hague in Septembrie 1608 si care da detalii despre luneta lui Lipperhey, spunand printre altele :

'' ... And even the stars which ordinarily are invisible to our sight and our eyes, because of their smallness and the weakness of our sight, can be seen by means of this instrument''.

(vezi Huib J. Zuidervaart , ''The ''true inventor'' of the telescope. A survey of 400 years of debate'' in ''The Origins of the Telescope'', KNAW Press, Amsterdam , 2010)

Galilei a avut cultura necesara ca sa generalizeze cele vazute prin luneta si sa traga concluzii profund inovatoare.
Exemplele de mai sus demonstreaza clar ca a fost foarte priceput sa ceara prioritate ( chiar si acolo unde nu a avut-o).
Dar nu a fost primul care a indreptat luneta spre astrii, nu a fost primul care a facut observatii astronomice. Din foaia volanta din Septembrie 1608, toti locuitorii cetatii Hague stiau ca prin luneta vezi stele invizibile pentru ochiul liber.

Mircea

[tudor]

Mi-e foarte greu sa cred ca cel care a inventat luneta pentru navigatie, sa nu fi fost curios macar sa o indrepte spre Luna sau stele!! Mai ales ca, de cand lumea, in navigatie stelele sunt elemente de ghidare importante !!

[Erwin]

Mulțumesc, Mircea!

[valy]

Un articol in Libertatea despre "Cine a inventat cu adevărat telescopul astronomic":
https://www.libertatea.ro/lifestyle/cine-a...ei-3837647

[Mircea Pteancu]

Valy

Multumesc pentru semnalarea articolului.
Te rog sa nu o iei la modul personal, tu doar ai semnalat articolul.
L-am citit si este superficial.
Am de facut mai multe observatii legate de acest articol despre care sfatuiesc sa nu fie in nici un caz folosit ca sursa bibliografica deoarece este impanat cu mituri si inexactitati.

Comentariile mele ref articolul ''Cine a inventat cu adevarat telescopul astronomic'' al lui Mihai Morcovescu din ''Libertatea'' :
1) Numele corect este Hans Lipperhey nu Lippershey , lucru lamurit deja la sfarsitul secolului XIX
2) Povestea cu copiii jucandu-se cu lentile este exact cum am spus o poveste. In atelierul lui Lipperhey un strain ramas pe veci neidentificat a comandat niste lentile convergente si divergente. Le-a verificat in fata lui Lipperhey cat sunt de bune, daca functioneaza ca luneta. Nu i-a fost greu lui Lipperhey sa-i repete gesturile si sa descopere la ce i-au trebuit lentilele acelui gringo.
3) Articolul eludeaza cafteala pe care olandezii le-au tras-o spaniolilor datorita unuia dintre cele trei binocluri pe care Lipperhey le-a construit pentru Printul Mauritius, print de Nassau. Cu binoclul respectiv, printul care era si comandant suprem al armiei olandeze, a spionat pregatirile si dispozitivul de lupta spaniol si i-a intampinat cum se cuvine. Episodul acesta razboinic era inclus in cursul predat studentilor sai de catre renumitul astronom Cristopher Scheiner.
Am descris partea aceasta a istoriei lunetei si binoclului in articolul ''Istoria binoclului- Fragmentarium'' din ''Pasi spre infinit'' nr. 42

https://www.academia.edu/44150388/Istoria_...gmentarium

4) Telescopul reflector,inteles ca instrument optic cu obiectiv oglinda, a fost inventat de catre James Gregory, vezi cartea sa ''Optica Promota'' , publicata de acesta in 1663 (disponibila pe Google Books, de exemplu).

Gregory a publicat descrierea teoretica a telescopului care-i poarta numele.
Idei similare au avut ,chiar mai devreme B. Cavalieri si , in mod deosebit, parintele iezuit Marin Mersenne, in 1636.
Prototipuri functionale de telescoape Gregory au construit Robert Hooke, Februarie 1673 si John Hadley - trebuie sa caut in arhiva data.

Isaac Newton a inventat doar reflectorul care-i poarta numele in 1668.
Comentatorii care vad lumea in alb/negru afirma adesea despre Newton ca este inventatorul telescopului reflector deoarece el a prezentat un prototip functional.
Telescopul Newton este un instrument minunat si prin cele scrise mai sus incerc doar sa lamurim unele detalii nu as vrea pentru nimic in lume sa stirbesc gloria bine meritata a inventatorului sau.

5) In schimb, Morcovescu ii acorda lui Galileo calitatea de inventator al lunetei care pe nedrept ii poarta numele. Desi insasi Galileo recunoaste in Sidereus Nuncius ca a obtinut o descriere sumara a lunetei olandeze de la studentul sau francez Iacobo Badovere din Lutetia , numele latinesc al Parisului.
Citind cele de mai sus, este clar ca dintre toti, Galilei merita cel mai putin denumirea de inventator.
Dar pentru ca globalistii sunt feudalii de tip nou (si la ei se poarta din nou temenelele si pupincoorismul) ,dl. Morcovescu a gasit corect sa puna in articol numai portretul lui Galilei.
Ca Galilei a copiat o idee a unui instrument care se vindea deja la Paris si a pretins ca este inventatorul , nu-i bai.
Insa Doamne fereste, daca lui Galileo i s-a parut ca Simon Marius i-a copiat o inventie, un compas militar cred, l-a urmarit pe acesta si de dincolo de mormant.

Deci nu recomand articolul din Libertatea.

Mircea

[valy]

Aceeasi senzatie de superficialitate am avut-o si eu, cateodata cu accente de gluma cu astfel de expresii:
- "..oglinzilor căptușite cu argint.."
- "..la cele mai îndepărtate planete, aflate la mii de kilometri distanță.."
Multumim pentru detaliile istorice, de aceea am si postat, pentru o astfel de interventie.
Articolul din Libertatea pare preluat de pe space.com, un articol de acum cateva zile:
https://www.space.com/21950-who-invented-the-telescope.html

[GunDALF]

Multe dintre aceste inventii stravechi sunt anonime si se concretizeaza prin munca si contributiile mai multora, de obicei. Trebuia creditat cineva. Pentru mine personal, nu are asa mare importanta cine e acela. Daca, de pilda, ar fi sa acord o nota, i-as acorda nota mai mare vikingului anonim care a descoperit si folosit "Piatra Soarelui".
Ocazie cu care va si (re)salut, domnilor!

[gpaunescu]

Bine ai revenit; eu personal, ti-am simtit lipsa.

[GunDALF]

Multumesc, dar implicarea mea va fi minima de acum inainte. Totusi, voiam sa salut persoanele dragi, unde te includ si pe tine.

[Mircea Pteancu]

Valy

Multumesc pentru noile detalii.
Imi parea mie stilul cunoscut, acum am priceput.
Atunci de acolo provine ploconirea la icoana lui Galilei, nu de la Morcovescu.
(Cred ca nu este un secret, se vede cu ochiul liber antipatia pe care o am - si pe care nu o pot reprima - fata de Galilei. Motivul cel mai important este modul josnic in care s-a comportat cu Kepler, un prieten, admirator si aparator pe care nu l-a meritat.)
Dar nici nu as vrea sa cad in extrema cealalta, doar am semnalat niste inadvertente in eventualitatea in care cineva ar avea intentia sa foloseasca articolul la bibliografie.
E totusi bine ca se discuta in presa teme de Astronomie si de istoria ei.
Cu putin efort se pot obtine articole mai bine documentate. Poate asa va fi urmatorul !

GunDALF

Un ''Bine ai revenit'' si din partea mea !
Vikingii au folosit scrierea runica.
Nu se stie, poate se va descoperi pe undeva vreo inscriptie care sa-l dezvaluie pe inventatorul ''busolei solare''.

Iti propun sa initiezi aici un topic intitulat ''Astronomia si navigatia'' ( sau cum consideri mai bine) in care sa discutam vechi metode si instrumente astronomice de navigatie maritima.
Banuiesc ca Braila a dat multi marinari de-a lungul vremii si tare m-as mira daca acolo nu ar exista un numar frumusel de sextante, zacand uitate prin sertare.
Ai putea incepe chiar cu ''Piatra Soarelui''.

Mircea