[Night]

Pe Pallas l-am prins cu o lunetica de 70mm f/5 si asi 178mm. la o secundă expunere. Ca sa observi vizual un asteroid îți trebuie o hartă a zonei, și să creionezi poziția observată, apoi peste două trei ore, să te uiți din nou, și să notezi. (Dacă ataci mai multe obiecte se uită poziția asteroidului, in câteva ore)

[tudor]

Mai de mult am facut niste desene cu cativa asteroizi, icercand sa redau ce am vazut la oculare. Este si Pallas printre asteroizii desenati. Normal ca fara o harta la zi nu poti repera asteroizii, fiind intr-o continua miscare aparenta printre stele.

[zoth]

Aseara 04.08.2025, ora 23.25 confirmare la (2)Pallas. Luneta ED70 cu ocular cautator 25mm si ocular observatii 9mm (47x). Conditiile atmosferice foarte asemanatoare cu cele din seara de 27 iulie.
(2)Pallas este tot in Delfin dar de data asta undeva intre Alfa Del si Zeta Del, mai aproape de cea din urma, deci s-a plimbat nitel. Sigur ca nu l-am vazut in ocularul cautator dar acesta m-a ajutat la pozitionare. Prima tentativa o consider nereusita deoarece nu aveam siguranta ca ma uit la (2)Pallas. Am aplicat apoi strategia de a ma centra pe Zeta Del si de la aceasta stea am pornit fix spre nord unde am intalnit-o pe SAO106264 cu m8.7, o steluta cu aparitie foarte palida in ocular. Bine, ea poate nu e palida la m8.7 dar in 70mm si pe cerul de cacat de aici asa apare. De la SAO106264 am plecat spre est si imediat am dat de (2)Pallas vizibil cu vedere indirecta la inceput apoi cu tendinte de aparitie cu vedere directa, oricum la limita. Se pare ca pe 70mm nu pot spera la o magnitudine mai mare de aici, asta e clar. Va trebui ca pentru asteroizi cu magnitudini mai mari sa apelez la un RFT cu deschiderea mai generoasa ...

Cer senin!

[Mircea Pteancu]

CristiB

Am sa-l rog pe Armand sa ne dea datele despre aparatul SQM asa cum ai cerut.
De cand il avem, Armand masoara frecvent acest parametru.

Night

Asa este, deplasarea obiectului confirma calitatea de asteroid dar este o miscare lenta.
Imi amintesc insa de o observatie de asteroid prin dobul de 200mm. A trecut printre niste stele foarte apropiate incat deplasarea a devenit foarte aparenta dupa mai putin de o ora.

Tudor

Multumesc pentru desene si felicitari pentru observatii !

zoth

Multumesc pentru actualizare, pe diseara se anunta un fel oarecare de cer senin, poate reusesc sa vad din nou pe Pallas, urmand indicatiile tale.

Cer senin, Mircea

[zoth]

Mircea, asta seara la ora 23.00 (2)Pallas va fi tot la est de SAO106264 insa la o distanta de doua ori mai mica decat in schita postata de mine mai sus. Asteroidul va trece printre aceasta stea si Zeta Del o zi mai tarziu pe data de 6.08 cand la ora noastra 17.00 (5pm) vor fi coliniare. Treaba se intampla insa cand Delfinul va fi sub orizont

[iosif]

Aparatele de masurare a calitatii cerului se gasesc la Telescop-Express in link.
Pe la jumatate de pagina.
Aici gasiti aparatele, cateva modele. Se pot comanda si in 4 zile e la noul proprietar.

https://www.teleskop-express.de/en/telesco...ssories-63


Aparatele astea dau in jur de 16 si pe langa. Daaaar pe Clear Outside in zona noastra da o valoare de 21.13, si eu dau crezare senzorilor din satelit. Aparatele astea construite in Canada nu prea am incredere ca da valoare buna. Daaaar tot ai un etalon de verificare la observatii.

Mai construieste cineva in SUA cu protocol ASCOM, DAAAAAR e 500 dolari, si nu se merita investitia.

Mai am un senzor MLX care masoara temperatura cerului. Daca creste temperatura calitatea cerului e rea, dar daca scade pe la -30 de grade e un cer excelent.

[zoth]

In urma cu doua seri pentru ca era un fel de senin, am vrut sa verific daca i-am furnizat lui Mircea informatii corecte despre pozitionarea lui (2)Pallas. Am folosit de aceasta data SD-ul de 102 impreuna cu doua oculare, unul de cautare/pozitionare si celalalt de observatii. Nu pot sa spun ca (2)Pallas m-a orbit in luneta de 102mm dar se vedea constant cu vedere directa si la limita comoditatii, adica asa cum se vede un obiect facil care nu pune probleme. Si pozitia s-a dovedit corecta. Ma intreb daca pentru asteroizi nu ar fi cazul sa-mi iau un RFT ceva mai maricel avand in vedere ca au magnitudini destul de mari dar nu necesita magnificatii mari pentru a fi observate, adica se afla in zona de potential mare a unui RFT.
Mai ne gandim ..

[Mircea Pteancu]

Silviu, multumesc frumos pentru indicatii. Alaltaieri am reobservat supernova SN 2025rbs dar , dupa cum stim, Luna este pe cer si are lumina puternica in aceste nopti. Si a fost si pacla, a durat mult pana ce am reusit sa fac observatii la SN.
Apoi am indreptat telescopul spre Delfinul. M-am fixat pe campul potrivit, dupa descrierea ta si am inceput sa ma familiarizez cu asterismele ca sa identific pe Pallas. N-am apucat, a venit, dintr-o data, dinpre NE o placa de nori si s-a innorat.
Chiar asa, dom'le, sa-mi sufle asteroidul din ocular !!! Asta doar m-a ambitionat si voi continua si eu observatiile la asteroizi ... Sugestiile si indicatiile sunt si vor fi mult apreciate !

Despre RFT. Nu-l mai ai pe cel de 150mm F/5 ? Cu asa ceva ma gandesc ca sunt accesibili asteroizi pana la magnitudinile 11-12.

Cer senin, Mircea

[zoth]

[tudor]

Da, la observarea stelelor de magnitudini stelare cat mai mari, magnificatia are o pondere mai mare decat diametrul instrumentului. Groso modo: Cu o luneta 100mm magnificatie 50x vom vedea stele cu o magnitudine mai mica decat cu o luneta sa zicem cu 70mm diametrul dar cu o magnificatie 70x

[Mircea Pteancu]

Silviu

Un RFT de 5 toli, atunci ?
Tot ti-ar da acces la magnitudinea 12, cu NELM 3.9 si marire de 100x. Asa zice softul la care ai dat link.
Mie imi pare un pic cam optimist softul in cauza.
Dar , ca si Tudor, confirm influenta maririi asupra magnitudinii accesibile. De aceea folosesc, si am recomandat mereu cui vrea sa asculte, folosirea de mariri substantiale la DSO. Dupa bajbaiala cu ocularul de cautare, eu trec fara remuscari la mariri in jur de 150x. Toate arata mai bine doar campul se ingusteaza vertiginos. Asta e ...

edit 8 August

Aseara, Joi 7 August, am observat asteroidul Pallas cu ''Grond''. Am facut o schita la ora 20:20 UTC. Apoi, am repetat observatia la 21:45 UTC. Deplasarea a fost bine vizibila datorita apropierii asteroidului de o pereche de stele, una m= 10,45 si cealalta m= 12,1, cu cea mai slaba fiind la Vest. Ambele sunt la Vest de
A fost foarte interesant sa vad Universul cum isi roteste cerurile.

Observ insa discrepante notabile intre ce am vazut pe cer, la ocular si ceea ce arata Stellarium pentru Pallas conform calculelor.

Cer senin, Mircea

[zoth]

Cu Grond joci in alta liga la asteroizi, as zice aproape ca trisezi
Dar ma rog, pana la urma fiecare danseaza cu partenerul pe care il are...

E ciudata faza cu stellarium dar nu esti singurul de la care aud asta.. Ce stiu sigur e ca greseste la magnitudini chiar daca vrea sa dea impresia ca e foarte exact si le trece cu doua zecimale.
Eu folosesc un soft mult mai primitiv, probabil cel mai primitiv pentru ca nu stiu sa existe altul si mai si .. dar intotdeauna vad la ocular exact ce imi spune, nu am remarcat pana acum nici o inadvertenta.
Am sa ma abtin sa mai pun schite cu asteroizii pentru a nu naste vreun conflict artificial cu posesorii de stellarium. Ma voi limita sa indic doar zona in care se afla.

Spor si cer senin!

[auriga]

Intr-adevar, Stellarium nu isi actualizeaza automat elementele orbitale pentru asteroizi si comete, astfel incat pozitiile raportate sunt eronate (in cazul lui Pallas am calculat o eroare de aproximativ 23'). Dar se poate rezolva importand manual elementele pentru un asteroid din modulul Solar System Editor. Sunt si cateva liste predefinite de obiecte dar importul acestora dureaza mai mult.

[tudor]

Personal îmi place mai mult reprezentarea grafica a lui Stellarium, dar Sky Safari este exact și astfel este mult mai util!

[Mircea Pteancu]

Cu uimire am sesizat si eu, azi, diferente de marimea celor calculate de colegul nostru ''auriga''. Dar, noa, asta e, nimeni nu-i perfect.
( Banuiesc ca veti fi socati de aceasta dar imaginati-va ca nici macar eu nu sunt perfect ! )

zoth

Ai dreptate, un telescop de 250mm este mult peste necesar pentru observarea lui Pallas. Dar intai am reobservat supernova SN 2025rbs iar acolo, in curand, apertura de 250mm va fi prea mica. Nu am vrut sa ratez ocazia sa-l revad pe Pallas si de aceea am folosit acelasi telescop si aceleasi accesorii ca la SN.
Dar mi-ai dat o idee. Capacul lui Grond are o apertura extra-axiala de 52mm si da niste imagini superbe.
Pentru asteroizi luminosi pot folosi telescopul in aceasta configuratie, nu are obstructie centrala, nu are spectru secundar, nu am remarcat alte aberatii, e un telescop apropiat de perfectiune doar ca e minuscula apertura.

Cer senin, Mircea