[tudor]

Mircea, te-ai înjugat la jugul binocular

[Mircea Pteancu]

Asa este, chiar cu multa placere !
Stabilizatorul Bizooka este la jumatatea drumului dintre montura ''beton'' si observatia cu binoclul din mana. Si este si mult mai prietenos decat trepiedul cu piesa aceea in ''L'' care te obliga sa te cocosezi sub el. Desigur, e recomandabil sa fii singur. Daca mai este cineva prin preajma ... e pe cont propriu !

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Sambata 2 Mai a.c. am facut observatii cu luneta terestra Hensoldt - Wetzlar 25x56mm pe trepied si cu binoclul Fujinon Mariner 7x50mm, din mana si cu Bizooka.

Luneta H-W 25x56mm:

- Jupiter cu trei sateliti, pe disc se zareau foarte slab, numai cu vederea periferica si fluctuant, una, doua benzi

- M44 cu 30*

- M67 cu VP

- Iota Cnc: R+S

- steaua 55 Cnc, numita ''Copernicus'' de la Est de Iota Cnc. E simplu de identificat, din perechea de stele aflata imediat la Est de Iota Cnc, Copernicus este steaua nordica ( cea de sus) si mai deschisa la culoare, eu am vazut-o alba. Are cel putin patru exo-planete.

- La Zeta Cnc am avut dubii daca se vede ceva real sau o fi astigmatismul din dotarea personala. Am notat, la ocular, ca se vedea (parca) o fantoma, o steluta lipita de primara la PA= 60 grade. Verificand in StelleDoppie mi-a venit inima la loc, am zarit companionul deoarece are PA = 57 grade. Clarificare: vorbesc despre Tegmine/Zeta Cnc/ STF 1196 AB,C cu separatia de 6,3'' nu de AB !

- Am rezolvat foarte larg si fara surprize, Niu Dra si Eps Lyr ca dubla, adica STFA 37.

- Zeta Lyr, STT 525 si Beta Lyr/ STFA 39 AB ca dubla.

- Am rezolvat, separat si facut desen la ''cealalta dubla-dubla din Lyra'' adica STF 2470/ 14'' + STF 2474/ 16''.

- Delta Lyr ca dubla H 6 3 iar din roiul Steph 1 s-au vazut cinci stele

- In IC 4565 se zareau zece/douasprezece stele, puternic estompate de lumina Lunii

- Albireo ... noa... superb !

- Dar Psi Dra a fost tinta principala a serii, R+S glorios, cu separatie mare. Aceasta dubla are o orbita calculata cu perioada de 10.000 de ani. Sunt pe cale de a finaliza revizuirea Catalogului de stele duble a lui Bela Szentmartoni. Lucrand la acesta, am remarcat dubla Psi Dra si am vrut neaparat sa revad aceasta stea dubla ca sa sarbatoresc finalizarea manuscrisului brut al revizuirii.

Bela Szentmartoni a fost pionierul observatiilor Deep Sky in Ungaria. Bela a fondat Astroclubul Albireo din Kaposvar, a editat buletinul cu acelasi nume, a slefuit oglinzi de telescop si a construit telescoape, a fost prieten al lui Walter Scott Houston si a initiat deepskymania in Ungaria. El a tradus in maghiara articolele ''Deep Sky Wonders'' ale lui WS. Houston, cu binecuvantarea acestuia, a tradus din ''Celestial Handbook'' a lui Robert Burnham si a scris multe articole de astronomie observationala, inclusiv in ''Sky and Telescope''. Toate acestea, s-au intamplat incepand de prin anii '70.

Atasez o poza a lui Bela Szentmaroni, impreuna cu newtonianul sau de constructie proprie D= 150mm F/3. Fiind constrans de imprejurari, a inventat un nou tipuri de ocular pentru reflectoarele sale scurte, construit cu mici acromate produse de MOM.

In 1974, Bela a intocmit un catalog de stele duble pentru hartile din cartea ''Revue des constellations'' de Sagot-Texereau, probabil cel mai bun ghid de observatii al tuturor timpurilor. Acest catalog il revizuiesc si il actualizez pentru 2026.



Binoclul Fujinon Mariner 7x50mm, din mana si de pe Bizooka:

- Am rezolvat Albireo/ STFA 43, Zeta Lyr/ STFA 38, Omicron Cyg/ STFA 50 ca tripla ( Bizooka) si am reobservat M13 si M92.

Apoi am facut fotometrie vizuala la variabilele R CrB, Beta Lyr si R Lyr.

- Luna cu 15/16 cratere cu raze, inclusiv raza care traverseaza tot discul selenar.

Si, ce sa vezi ? Surpriza !? Chiar si cu o mica luneta terestra si un binoclu marinaresc, se pot face observatii astronomice.

Aduc aici un tribut memoriei pasionatului astronom amator Gratian Hofer, nepot al meu dupa sora. Maine, 5 Mai, se implinesc doi ani de la moartea sa prematura. Gratian a fost co-fondator al Astroclubului ''Meridian Zero'' din Oradea si a fost animator al observatiilor astronomice practice ale astroclubului. El mi-a cumparat trepiedul foto, un trepied ''super'', frantuzesc, gandit probabil pentru camere video grele, pe care folosesc luneta Hensoldt -Wetzlar.

Domnul sa-l odihneasca pe Gratian in Imparatia Sa !

Cer senin, Mircea

[David Marica]

Felicitări dle. Mircea pentru toate aceste observații frumoase și interesante! Îmi place să văd raportul cu luneta 25x56, văd că s-a descurcat foarte bine.

Vă salut! Am scos și eu luneta de la naftalină, după mult timp. Săptămâna trecută am curățat atent luneta, am îmbunătățit puțin montura să fie mai stabilă, să nu tremure mai deloc și "m-am îndrăgostit" din nou de observații cu acest instrument portabil!

Ce am observat cu el, săptămânile acestea:
26 aprilie 2026, Luneta 70/700 ocular 25mm, zoom 8-24:

Luna - 78% iluminată, am urmărit-o și ziua cu binoclul și luneta. Am reușit să văd prin ambele instrumente clar craterele principale, mai ales Tycho, Copernicus, Munții Apenninus, Erathostenes, Plato, Clavius și multe alte cratere pe la terminator și sudul Lunii. ( + Mările principale.) Noaptea am scos și dobsonianul, care mi-a oferit imagini superbe cu Luna, având rezoluția mai mare, dar și luminozitatea (prea luminos pentru ochiul meu drept).
Venus - 89% iluminată, luminoasă și aberații cromatice în lunetă
Jupiter.


4 mai 2026
Observații efectuate între 22:20-23:20
Lunetă 70/700 celestron + Lacerta PFF 25mm (28x) + zoom 8-24mm

M44 - un roi frumos și luminos, steluțe rezolvate ușor, cu ambele oculare.
Jupiter și cei 4 sateliți galileeni; 2 benzi ecuatoriale clare (NEB & SEB).
Melotte 111 - un roi deschis luminos și pt. ochii liberi. M-am plimbat prin el cu ocularul de 25mm.
Capella, alba, luminoasă & punctiformă.
Vega, cea mai luminoasă stea în nopțile de vară - luminos, alb, puțină aberație cromatică prezentă.
M13, glob luminos la 25mm (28x) , parcă se vedeau ceva steluțe rezolvate cu vedere periferică, prea difuz. Cu zoom 8mm se vedea mai mare, dar tot foarte difuz. Dobsonul e mai bun la astfel de obiecte mici și difuze.
Polaris și inelul - s-au văzut drăguț în ocularul cu câmp mare, 25mm.

Mizar (dublă) și Alcor - frumoase, punctiforme

Roiul Dublu din Perseu, foarte frumos s-au văzut în ocularul de 25mm, două roiuri deschise luminoase pline de stele.

M81 și M82 - mi-a plăcut mult că am reușit să le găsesc fără căutător. Aceste galaxii erau luminoase în luneta asta la 28x, cu vedere directă. Se vedea difuz M81 cu nucleul luminos punctiform, iar M82 lunguieț fără alte detalii...

Toate aceste observații am efectuat fără căutător (rdf e stricat, iar telrad-ul e pe Dobson), astfel "m-am chinuit puțin să le găsesc din mână, ochiometric, dar a fost o experiență frumoasă și le-am găsit destul de repede toate aceste obiecte într-o oră.
Îmi place la luneta asta faptul că e portabilă, e bună la Lună și Planete, mai ales când dobsonul se chinuie când e turbulentă atmosfera. Am observat că stelele se văd punctiforme, la 25mm (28x) lucrează foarte bine la dso, obiecte de cer profund, iar zoomul e potrivit la Lună și planete, stele duble + observații de zi. Îmi pare rău că nu mai e pe cer M42 și M45. Aș fi testat luneta și pe ele. Sigur s-ar fi văzut frumos în ocularul lacerta de 25mm (28x) și câmp de 65°. Proiecții solare nu mai fac, puțin e topit plasticul în diagonală, dar foarte puțin pe margini. Nu afectează observațiile deloc.

Cer senin,
David

[Mircea Pteancu]

David

Meriti felicitari, din mai multe puncte de vedere !
In primul rand pentru ca faci observatii, inclusiv ale Lunii pe cerul de zi. Poza Lunii imi place foarte mult.
In al doilea rand pentru reactivarea lunetei.
In al treilea rand pentru examenul pe care ti l-ai impus. Un astronom de dormitor, daca se defecteaza cautatorul se duce la sforait. Tu ai observat fara cautator si iata, ai reusit sa gasesti obiectele luminoase. Asa arata progresul real in abilitatile observationale si in cunoasterea practica a cerului. Inca odata , bravo !

Am mai vorbit despre asta dar reiterez ideea. Dupa ce Alin Tolea mi-a daruit Toleascopul, nu m-am mai dezlipit de el vreun an si jumatate. Cand am incercat din nou si instrumente mai mici am avut surpriza neplacuta de a constata ca , pur si simplu,ca nu mai vedeam in acestea detaliile observate, notate sau desenate anterior. Era o pierdere reala de abilitate observationala.
M-am invatat minte. De atunci fac schimbari agresive intre instrumentele mai mari ( 200mm, 250mm) si cele mici ( lunete si binocluri de 45mm, 60mm, acum si de 56mm). Nu ca sa ma dau ''rotund cu colturi'' cat sunt eu de indemanatic ci pentru a stimula abilitatile si a extinde experienta mea observationala.
Constatare, valabila cel putin in cazul meu: observatiile si cu instrumente mici, si cu binocluri, ma ajuta sa vad mai bine si mai detaliat cu intrumentele mai mari. Daca le-as folosi din nou numai pe acestea, ar avea loc , din nou, o estompare per ansamblu a capacitatii de observare. Doamne fereste !!!

Cer senin, Mircea

[tudor]

Mircea,
Exact, știu că am mai vorbit pe tema asta și este fix așa cum zici. Un instrument mic ne ajuta sa nu ne "anchilozam" atenția observationala, fiind chiar un exercitiu as zice obligatoriu pentru un "vizualist"!

[Andrei Ionescu]

Salutare tuturor si bine v-am regasit dupa o noua sesiune de observatii!

Aseara (5-6 mai) am organizat o iesire spontana la stele, planificata de pe o zi pe alta, din cauza evolutiei negative a prognozei meteo din weekend. Dat fiind ca sambata nu prea sunt sanse de iesit, ne-am hotarat pe ultima suta de metri sa petrecem cateva ore la aer de camp, pana in jurul orelor 1, cand rasarea Luna.

Impreuna cu alti 8-9 astROmaniaci, am ajuns in locul consacrat iesirilor noastre la stele de langa Bucuresti, in apropiere de padurea Ciornuleasa, jud. Calarasi.
Dat fiind ca noaptea astronomica incepe deja in jurul orei 22:30, am pregatit o lista de 50 de galaxii din catalogul NGC pentru a umple cele 2 ore si jumatate de stat la stele. Toate galaxiile observate aseara se afla pe teritoriul constelatiilor Leo si Virgo, iar in punctul in care am ajuns cu proiectul meu observational - „a FaNGCtastic journey: road to 7840”, 50 de galaxii observate reprezintă un progres de aproximativ 1% din totalul obiectelor rămase neobservate.

Am ales doar galaxii sub mag. 13.5, astfel incat sa nu ma chinui prea tare cu identificarea lor, mai ales ca transparenta in minunata Campie Romana e foarte rar apropiata de perfectiune. Inspiratia m-a facut sa aleg doar 19 obiecte din Leo si restul, pana la 50, din Virgo…si bine am facut!
Leo se apropie ingrijorator de mult de orizontul vestic, inca de la primele ore ale serii, o veste nu foarte buna avand in vedere ca domul luminos al Bucurestiului se ridica pana la 25-30 de grade in directia respectiva. In consecinta, cerul luminos de pe teritoriul constelatiei Leo, la care s-a adaugat o transparenta nu foarte convingatoare, a facut chiar si din galaxiile de mag. 13 tinte dificile, in ciuda faptului ca erau observate prin Gargy (Gargantua - 20”).

In Virgo lucrurile s-au schimbat radical: pe cerul sudic poluarea luminoasa de la orizont e mult mai usor de tolerat decat cea de deasupra orizontului vestic, iar transparenta a parut ca s-a imbunatatit si ea considerabil. A fost o placere sa vad alte zeci de galaxii in drumul spre tintele de interes, sa revizitez privelisti dragi mie si sa ajung sa fac, in anumite momente, galaxy hopping in loc de star hopping.
Per total, sunt foarte multumit cu progresul, mai ales daca luam in considerare ca am avut mai putin de 3 ore la dispozitie si o transparenta indoielnica pentru observarea celor 50 de ngc-uri noi. Mai jos carnatul de enumerare cu galaxiile in cauza:

Leo: ngc 3279, ngc 3299, ngc 3300, ngc 3306, ngc 3332, ngc 3352, ngc 3356, ngc 3357, ngc 3362, ngc 3363, ngc 3391, ngc 3399, ngc 3419, ngc 3425, ngc 3426, ngc 3427, ngc 3428, ngc 3434, ngc 3438;

Virgo: ngc 4620, ngc 4624, ngc 4626, ngc 4628, ngc 4629, ngc 4630, ngc 4640, ngc 4641, ngc 4642, ngc 4663, ngc 4668, ngc 4671, ngc 4674, ngc 4680, ngc 4682, ngc 4688, ngc 4690, ngc 4701, ngc 4703, ngc 4705, ngc 4708, ngc 4713, ngc 4716, ngc 4718, ngc 4720, ngc 4733, ngc 4734, ngc 4739, ngc 4746, ngc 4760, ngc 4765.

[David Marica]

Mulțumesc frumos dle.Mircea! Sunt de acord și eu că instrumentele mici sunt esențiale pentru a păstra acuitatea observațională. În plus au ceva special aceste instrumente mai mici, îmi place mai ales cu binoclul să observ cerul înstelat.

Aseară (5 mai) am ieșit din nou cu luneta 70/700 (fără căutător) și am observat între 21:54 și 00:00:
Venus - gălbui luminos, aberații cromatice, iluminată 87% , greu de văzut faza ei.
Jupiter și cei 4 sateliți galileeni. Aici am insistat foarte mult timp și am scos și dobsonul pentru comparații. Se vedeau foarte clar discul și benzile ecuatoriale NEB și SEB prin toate ocularele mele, chiar și prin cel de 4mm (175x lunetă), care oferea parcă contrast mai bun cu lentile mai puține decât cel zoom, dar imagine mai întunecată.

După ce am trecut la dobson am reușit să văd mai multe detalii, după ce mi-am antrenat ochii cu luneta. Era foarte luminos în dobson și parcă se vedeau mai multe detalii, cu 4mm (305x) inca era luminos (comparativ cu luneta) și ceva reflexii prezente. Dar am pus diafragma mica din capac și a devenit o imagine mai frumoasa in combinație cu ocularul de 10mm (122x) cu benzi clare și alte detalii mici.
23:06 finalizare observații Jupiter

23:10 experimente luneta - dobson m81 si m82.
In ambele le-am vazut cu vedere directa, ușor de găsit, dar in dobson erau mult mai luminoase, mai multe stele în câmp și ceva detalii mici.

O nouă reușită la 23:20, M51 prin lunetă la 28x, difuz, nuclele "stelare" punctiforme vizibile cu vedere periferica. În dobson s-a vazut ușurel, difuz și aici, dar parca mai clar și luminos. Cu vedere periferică se vedea mai bine structura, începea să se vadă brațele foarte slăbuț.
Roiul dublu din Perseu s-a văzut superb in dobson, mult mai luminos decât în lunetă si mai clare. Prin 25mm parca ma uitam printr-o fereastra la ele.

M13 - bijuterie in ambele instrumente. S-a văzut luminos. Evident, la 25mm prin dob s-au rezolvat deja steluțe mici difuze. Prin lunetă era doar luminos fără detalii. M92 - mic difuz și luminos în ambele instrumente, dar prin dobson steluțe rezolvate.

M57 Nebuloasa inel - forma ei s-a văzut drăguț și frumos in dobson, de la 48.8x la 152.5x. Din păcate, cu luneta fără căutător am tot căutat în zonă între cele 2 steluțe din Lyra, Sulafat și Sheliak, dar la 28x nu l-am găsit.

---------------------------------------------------------------

Felicitări Andrei pentru observațiile frumoase de aseară cu colegii astromaniaci! Apreciez foarte mult aceste rapoarte complexe și interesante pe care le faci cu "Gargy". Urmăresc cu mare plăcere rapoartele acestea, mi se pare interesant proiectul "faNGCtastic" și provocator, dar Gargantua e expert la galaxii și obiecte difuze de cer profund! Mult succes în continuare!

Cer senin,
David

[Mircea Pteancu]

Andrei

Felicitari pentru demararea efectiva a proiectlui FANGCtastic ! Cum zice proverbul chinez: calatoria de 10.000 de pasi incepe cu primul.
Daca intalnesti detalii sau caracteristici deosebite, le notezi sau le desenezi ? Proiectul tau este imens, nu ai cum sa stii cand vei reveni la vreun obiect iar memoria nu mai ajuta chiar asa de bine dupa ceva vreme. Spor in continuare !

Tudor

Foarte potrivit termenul de ''anchilozare'', asa ceva am patit, dupa cum am descris.
Binoclurile isi au partea lor foarte importanta aici deoarece stimuleaza in modul cel mai echilibrat si natural intregul mecanism al vederii.

David

Categoric ai dreptate, intodeauna obiectele vor fi mult mai luminoase si mai detaliate in dobul de 200mm fata de luneta de 70mm. Cu luneta, ideea este sa reusesti sa vazi ceva, cat de cat, din obiectele Deep Sky.

Ca si tine, si eu ma bucur foarte tare cand zaresc in luneta un obiect atat de dificil cum este o galaxie.

Ai dreptate si in privinta ocularelor, ocularul Plossl este mai clar decat zoomul. Zoomul este totusi foarte bun la Deep Sky pentru ca permite jocul grosisment - camp - contrast care face obiectele mai bine vizibile. Iar pe unele, numai el le face vizibile.

Duminica 3 Mai , folosind dobsonianul Toleascop D=200mm am facut ceea cea as numi ''Markarian Grand Prix'', un tur urban al galaxiilor din Lantul Markarian si, in acelasi timp, un tur in jurul acestuia.
Am observat 22 de galaxii. Am folosit 49x/ XCel 25mm si Svbony zoom # 135.
Cea mai greu de observat a fost NGC 4571 dinspre M91, vizibila numai cu vederea periferica, din cauza unei stele aflate in acealsi camp, spre N.
Am rezolvat Epsilon Boo/ Izar si Eta CrB - excelent separata la 246x/ Radian 5mm.
Mai un pic si o ''sparg'' si cu ''Ratusca cea urata'' !

Luni 4 Mai, cu acelasi echipament, am observat galaxii in Leo. Vorba lui Andrei, Leo este deja la altitudine joasa, daca vrei sa observi acolo ... baga aburi !

De data aceasta am observat doar 11 galaxii. Am inceput in Leul cu M96+M95, M105+ NGC 3384, M65+M66, NGC 3286 numai zarita cu vederea periferica dar alungita si foarte mare, NGC 3344 ''orbita'' de steaua vecina, arata mai degraba ca o dubla cu o componenta cetoasa. Cam cum se vede planetara Eskimo + steaua invecinata = STT9001.

Pe drum am rezolvat dubla frumusica 54 Leo, STF 1517/ 0,77'', Iota Leo si HDS 1642/ 1,2''.

Apoi am mutat cortu' in Coma unde am admirat galaxia Acul, NGC 4494 si NGC 4725 de la Est de Ac.

Am incheiat capitolul DSW cu sfericele M53, granulat si cu halou extins si cu M3, rezolvat admirabil in halou in sute de stele.

Am observat sapte stele variabile: sase cu binoclul Fujinon 7x50mm si R Leo cu Toleascopul D= 200mm.

Marti 5 Mai am observat cinci variabile cu binoclul Aculon 10x50mm.

Am recapitulat stelele principale ale constelatiei Crater si parte din asterismul contorsionat al Hydrei, unde se gaseste U Hya.

Cu dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/6.9 am dibuit o cale mult mai scurta spre Lantul Markarian decat prin ''Poteca 34 Vir''. Am gasit astfel, cu repetabilitate de 100%, galaxiile M84+M86. De acolo, in saltul urmator, perfect controlabil si repetabil, am gasit M87.

Am desenat galaxia M99 care este pe noua ''poteca''.

Deocamdata atat, redau legatura in studio ... Cer senin, Mircea

[Andrei Ionescu]

Mircea,

Toate obiectele pe care le observ primesc o descriere, nu las niciunul sa scape. In functie de complexitatea vizuala a obiectului respectiv si de nivelul de detalii pe care le ofera la ocular, descrierile sunt mai mult sau mai putin bogate. De obicei imi notez direct in aplicatia skysafari cate ceva despre fiecare obiect, urmand ca acasa sa trec cu lux de amanunte ceea ce am observat intr-o baza de date deticata acestui proiect observational. Am renuntat, pentru moment, la rapoartele de observatii extrem de detaliate pe care sa le fac publice, pentru ca necesita mult timp pentru a le scrie si ma simteam presat de timp sa le fac cat mai repede pentru a le posta. In modul in care procedez in prezent, cand am timp si dispozitie intru in baza de date si trec notele de observatii pe care le am notat pe camp si le mai dezvolt acolo, chiar daca sesiunea de observatii a avut loc, poate, cu o luna in urma.
Imi doresc ca la un moment dat, cand vor fi complete anumite date si voi fi multumit 100% de cum arata, sa impartasesc acea baza de date a proiectului meu si cu voi

[Mircea Pteancu]

Andrei

Nici nu ma gandeam la rapoarte detaliate, este de lucru enorm la asa ceva.
Dar cum procedezi tu este excelent, spor maxim in continuare.

Si nu uita ca ai sustinatori pe aici, Mircea