[Mircea Pteancu]

Optica romanesca ??? Ce este aia ???

M.

[Mircea Pteancu]

Am primit de la Ovidiu excelentul raport de observatii de mai jos, din data de 3 Mai. Luneta folosita are obiectivul polisat pe hartie, cu apertura diafragmata la 37mm. Pentru comparatii, a fost folosita o luneta de parametrii asemanatori, cu lentila polisata pe pasla.
Reamintesc ca aceste experimente fac parte dintr-o cercetare de reconstituire a metodelor istorice folosite de opticienii secolelor XVII - XVIII.
Remarcam extinderea ariei de observatii spre obiecte siderale, cum sunt stelele duble.
In pozele atasate, inafara de aspectul general, Ovidiu ne prezinta intuitiv problemele ergonomice asociate acestui tip de intrumente astronomice.

Mircea


Jurnal de Observatii (Standardizat)

Data: 3 Mai 2026 Conditii atmosferice: Cer degajat, turbulenta atmosferica (seeing) nivel 3/4 (acceptabila), transparenta moderata spre buna.
Instrument: Refractor cu distanta focala de 2200 mm, obiectiv simplu polisat pe hartie, diametru de 37 mm (raport focal f/59.4). Au fost facute observatii comparative cu o lentila similara de 2100 mm focala polisata exclusiv pe pasla.

Obiecte observate:

Jupiter: Observat la grosismentul de 85x (ocular Kellner). Benzile ecuatoriale au fost clar vizibile. Detaliile fine din structura noroasa nu au putut fi rezolvate din cauza diametrului aparent scazut al planetei in aceasta perioada. A fost remarcata evident o intunecare la ambii poli. Contrastul general a fost excelent. Crescand grosismentul la 110x (ocular Kepler de 20 mm), imaginea si-a pastrat calitatea. Aberatia cromatica s-a manifestat ca un halou fin de un albastru deschis in jurul planetei, insa fara a degrada calitatea observatiei. Nivelul de detaliu a ramas constant, fiind limitat la benzile atmosferice majore.

Venus: Faza planetei este foarte bine definita, inregistrandu-se o crestere a diametrului aparent. Din cauza albedoului ridicat, aberatia cromatica a fost pronuntata. Aplicarea unui filtru galben inchis a izolat lungimile de unda neocalizate, imbunatatind masiv contrastul.

Stele Duble:

Castor: Componente separate complet cu spatiu negru interpus. La 110x, discurile Airy au aparut perfect circulare. Nuantele percepute au fost de galbui pentru ambele componente, companionul avand o tenta de galben mai deschis. Steaua primara a prezentat un inel de difractie rosiatic (reziduu cromatic sau dispersie atmosferica). La testarea comparativa cu lentila polisata pe pasla, ambele componente, cat si inelul de difractie al primarei, au avut o aparenta pur alba.

Algieba: La grosismentele utilizate, componentele au fost vizibile sub forma cifrei 8, fara o separatie completa cu spatiu negru. Tenta galbuie a sistemului a fost evidenta.

Mizar: Componente complet rezolvate si vizibile atat la 85x, cat si la 110x. La 110x, cu obiectivul polisat pe hartie, stelele au prezentat o usoara tenta galbuie. Prin contrast, lentila polisata pe pasla a produs imagini strict albe, insa cu o scadere perceptibila a contrastului general.

Porrima: La 110x s-a observat distinct forma alungita, de cifra 8, cu componentele prezentand o culoare alba catre gri deschis. Sistemul reprezinta un test fizic excelent pentru limita de difractie a obiectivului de 37 mm, oferind o priveliste de inalta calitate optica.

Pi Bootis: Din cauza campului vizual restrans la aceasta focala, incadrarea a necesitat oculare de distanta focala mare (Plossl de 40 mm sau Kepler de 45 mm). La trecerea la 85x, companionul a fost observat distinct. Avand in vedere magnitudinea primarei, sistemul ofera o imagine intunecoasa la diametrul de 37 mm, localizarea sa fara cautator bazandu-se exclusiv pe oculare de grosisment redus.

Xi Bootis: Companionu nu au putut fi observat. Poluarea luminoasa (iluminat stradal incident pe campul de observatie) a compromis contrastul. Detectia companionilor slabi din sisteme cu separatie mare impune conditii intunecate si grosisment mic si diametru al aperturi mai mare.

Eta Cassiopeiae: Companionul a fost observat mai greu folosind ocualrul de 40mm plossl, doar cu vederea perfierica datorita unui stalp de iluminat cu led in care lumina batea exact in zona constelatiei Cassiopea.

Ovidiu