[IACOB DUMITRU]

Drumul de la Foton la Creator este gazda “bunelor intenții”, este drumul supraviețuirii.
De la micro la macro planurile si observatorii lor acționează intr-o dependentă, intr-un must have, așa încât rolurile de stăpân si sclav pot fi decernate ambelor tabere.

[IACOB DUMITRU]

In școala, la toate nivelele de studiu, enervam contrazicând profesorii in fata colegilor, cu argumente.
Pentru cine nu știe, in matematica introduci niște date si obții in schimb niște date echivalente.
In fizica poți utiliza argumente matematice cu condiția sa introduci date cu un suport logic, un suport evident despre mama natura, adică cu condiția sa fi si un mic logician.
De ce spun acest lucru?
Frecvent se povestește, in mod eronat, despre multiple soluții posibile ale spațiului fizic, așa apărând in discuție spațiul x sau spațiul y, spații care nu se intersectează între ele.
Logica spune ca soluțiile de existenta presupun confirmare, confirmare prin transfer de informație in carne si oase.
Altfel spus, soluția de existenta a spațiului fizic, in mod clar si categoric, nu poate fi decât unica, care sa dovedească existenta, prezenta activa, in oricare condiție a informației, a transferului, a transparenței, a neetanșeități absolute, dincolo de oricare relație matematica utilizată intr-un demers științific adecvat.
Concluzie, fizica ar trebui sa renunțe la neinspirate idei ilogice.

[Night]

Spațiul și timpul sunt la urma urmei concepte utilitariste (pozitive), la care avem acces la primă mână. Suntem tributari limitărilor observaționale. Metauniversul nu este doar în timp și spațiu, ci și, în conceptualizare.

[IACOB DUMITRU]

La început a fost “cuvântul”, un mic concept printre alte mari concepte, o mică informație printre alte observații, legate între ele, îmbârligate.
Nimic nu este “doar”, printre altele, spațiul este “ochi si urechi”, interactivitate, tot ce vrea logica.
Nihil sine deo, nimic fără Micul concept, pentru observatiile si observatorii așa-zis micro, ii excluzi prin absurd, îți iei adio de la Meta si oricare alta perspectiva.
Limitările sunt aparente, benefice, necesare, fără ele adio oricare observație, oricare informație si implicit oricare logica.
“Creatorul” a fost dintotdeauna inginer, fin observator, a fost dintotdeauna fiul Logicii, noi la fel.
Nu de putine ori “Oamenii de știința” fac delimitări arbitrare, subiective, “la cerere”.