[Armand Popa]

Am mai facut un pas in studiul Tycho Tracker. Am reusit sa determin si magnitudinea, diametrul comei, viteza si pozitia cometei.

Am observat cometa 161P din Arad, Romania, folosind telescopul Seestar S50 Pro, in data de 14.10.2026, intre orele locale 00:03-00:14, cu un timp efectiv de integrare de 7 minute.

Au fost realizate trei masuratori ale pozitiei cometei, folosind catalogul stelar UCAC4 ca referinta.

Prima masuratoare a fost inregistrata la 13 octombrie 2026, ora 21:04:32 UT, cand cometa se afla la ascensia dreapta 21h 19m 32,01s si declinatia +5° 22′ 03,0″, avand magnitudinea estimata de 14,5 in banda V.

A doua masuratoare a fost efectuata la ora 21:07:27 UT, pozitia fiind 21h 19m 31,12s in ascensie dreapta si +5° 22′ 08,4″ in declinatie, cu magnitudinea estimata de 14,7.

A treia masuratoare a fost realizata la ora 21:11:48 UT, cand pozitia cometei era 21h 19m 29,77s in ascensie dreapta si +5° 22′ 16,6″ in declinatie, iar magnitudinea estimata era de 14,6.

In intervalul celor trei masuratori, pozitia aparenta a cometei s-a deplasat spre vest si spre nord pe sfera cereasca. Magnitudinile estimate au ramas apropiate, intre 14,5 si 14,7.

Am masurat si coma folosind cercurile de apertura, obtinand o valoare de 1,95 arcminute pentru diametrul aparent.

Am comparat rezultatele cu alte masuratori fotometrice gasite pe internet, iar valorile mele sunt foarte apropiate de acestea. Deocamdata, este incurajator!

[Mircea Pteancu]

Se pot observa cu Seestar comete de magnitudinea 14/ 15 mv ?
Uram Istenem, ce lucru minunat !!!

Felicitari Armand pentru noile progrese ! Vad ca nu esti singurul, si MariusP foloseste Seestarul pentru observatii de natura stiintifica. Aceste posibilitati sunt de natura revolutionara, pe cale sa schimbe Astronomia de amatori.
As compara-o ca amploare doar cu revolutia dobsoniana care a pus la indemana amatorilor telescoape uriase si foarte ieftine.

Cer sistar, Mircea

[Armand Popa]

Dl. Mircea, va multumesc frumos pentru incurajari! Cu siguranta, Seestarul deschide noi orizonturi. In ceea ce priveste exactitatea masuratorilor, sunt inca rezervat, dar curba de invatare este destul de abrupta, iar tot acest proces ma fascineaza. Cred ca asta este cel mai important.

La fel de important este ca, datorita Seestarului, am inceput sa ma interesez mult mai mult de partea stiintifica a astronomiei, am inceput sa construiesc un observator si am deja planuri pentru echipamente noi... 😊

Asteroidul (9) Metis – astrometrie si fotometrie cu Seestar S50 Pro

In 27 octombrie 2026, am observat asteroidul (9) Metis din Arad, folosind telescopul Seestar S50 Pro si programul Tycho Tracker. Am expus aproximativ 2h

Prima imagine atasata prezinta curba de lumina a asteroidului, obtinuta pe parcursul a aproximativ 1,45 ore. Magnitudinea masurata variaza intre aproximativ 10,08 si 10,35 mag, cu o tendinta generala de crestere a stralucirii spre finalul sesiunii, probabil datorata rotatiei asteroidului.

A doua imagine prezinta campul stelar analizat in Tycho Tracker. Asteroidul este identificat in centrul marcajului, iar programul afiseaza pozitia sa, magnitudinea estimata si miscarea aparenta pe cer. Viteza masurata este de aproximativ 0,275 secunde de arc pe minut, cu un unghi de pozitie de aproximativ 38,8°.

Pozitiile masurate au fost exportate in formatul MPC 1992, utilizat pentru raportarea observatiilor astrometrice ale corpurilor mici din Sistemul Solar. Cele trei masuratori succesive contin coordonatele asteroidului la momente diferite si evidentiaza deplasarea sa aparenta spre nord-est pe cer.

Astfel, pot folosi Seestar S50 Pro si pentru astrometria asteroizilor, nu doar pentru realizarea imaginilor astronomice.

Iar cel mai fain e ca pot face astronomie chiar si cand afara ploua! 😁

Raportul MPC1992
COD XXX
CON Armand Popa
OBS Armand Popa
MEA Armand Popa
COM Long. 21 18 40.1 E, Lat. 46 10 44.4 N, Alt. 109m, Google Earth
COM ObsAddr=<PUT>
COM ObsName=Arad, S.Balint 21
TEL 0.05-m f/5 Seestar + CMO
NUM 6
ACK MPCReport file updated 2026.10.29 21:04:37
NET UCAC4
00009 KB2026 10 27.74879 22 12 11.13 -18 56 34.4 10.2 V XXX
00009 KB2026 10 27.76900 22 12 11.50 -18 56 27.6 10.2 V XXX
00009 KB2026 10 27.78887 22 12 11.85 -18 56 21.3 10.2 V XXX
Metis KB2026 10 27.74879 22 12 11.15 -18 56 33.7 10.3 V XXX
Metis KB2026 10 27.76900 22 12 11.50 -18 56 27.6 10.2 V XXX
Metis KB2026 10 27.78887 22 12 11.85 -18 56 21.3 10.2 V XXX
----- end -----

[Mircea Pteancu]

Excelent Armand ! Sunt foarte importante acele aspecte ale hobbyului nostru care ne atrag sa invatam lucruri noi.
Victor Nadolschi, in cartea sa '' Asteroizi si comete'' afirma cu incredere in urma cu 55 de ani ca magnitudinea unora dintre asteroizi este fluctuanta.
Dotat cu capacitatea de fotometrare, Seestar poate sa obtina rezultate interesante aici. Desigur, sunt factori care influenteaza: transparenta atmosferica variabila, altitudinea zonei de cer, prezenta Lunii, poluarea luminoasa etc.

Spor in continuare, Mircea

[Armand Popa]

Metis are un diametru mediu de aproximativ 160–190 km și o perioadă de rotație în jurul axei de 5,079 ore (aproximativ 5 ore și 5 minute). Magnitudinea sa aparentă variază, în funcție de distanța față de Pământ și de condițiile de observare, aproximativ între 8,1 și 11,8 mag.

Am identificat pe internet mai multe curbe de lumină publicate pentru acest asteroid și am constatat că valorile obținute în observațiile mele se încadrează în variațiile fotometrice cunoscute. Conform comparației cu aceste curbe, în momentul observației, Metis se afla în apropierea maximului de strălucire al ciclului de rotație.

[zoth]

[Armand Popa]

Multumesc, Zoth!

Da, ceea ce spui tu se refera la miscarea orbitala a asteroidului in jurul Soarelui. Eu ma refer insa la variatia de luminozitate (curba de lumina) produsa de rotatia asteroidului in jurul propriei axe. Din cauza formei sale neregulate, suprafata proiectata vizibila se modifica pe masura ce asteroidul se roteste, ceea ce genereaza fluctuatii periodice de luminozitate, exprimate printr-o amplitudine de cateva zecimi de magnitudini (10.60 la 10.20), pe parcursul perioadei de rotatie, de aproximativ 5 ore si ceva.

Exista si o variatie lenta a luminozitatii aparente, determinata de miscarea orbitala a asteroidului in jurul Soarelui. Pe masura ce distanta dintre asteroid si Soare, respectiv dintre asteroid si Pamant, se modifica, se schimba si luminozitatea aparenta observata de pe Pamant. In plus, conteaza si unghiul de faza (unghiul Soare–asteroid–Pamant)

[Armand Popa]

Azi m-am jucat putin cu AI-ul si l-am pus sa realizeze o vizualizare animata a rezultatelor fotometriei pe care am facut-o cu Seestar-ul asupra stelei variabile DY Pegasi, pe parcursul a aproximativ doua ore.

[iulian90]

Foarte interesante rezultatele fotometrice obtinute cu Seestar-ul, deci este foarte bun si in fotometria stelara si poate fi util in adevarata astronomie, cea stiintifica, unde nu se pune accentul pe prelucrarea si pe aspectul imaginilor obiectelor ceresti ,ci pe informatia continuta din imagini brute, neprelucrate (cel mult calibrate cu cadre dark, bias si flat), adica luminozitatea , marimea , pozitia obiectelor ceresti sau distanta aparenta dintre ele, perioada de variatie a luminozitatii stelelor si nu numai, domeniu in care nu sunt neaparat necesare instrumente mari, fiind suficient un instrument mic, precum Seestar S50 pentru fotometrie la stele variabile sau asteroizi si din cand in cand si la comete mai vizibile.

Mult succces in continuare si cer senin cristal.

[Mircea Pteancu]

Armand

Foarte intuitiva animatia si extrem de interesanta, multumim !
Intelegem mai bine de ce domeniul se mai numeste si Astroseismologie.

Iulian

Ai atat de mare dreptate. Niciodata nu ar fi trebuit ca accentul sa cada pe prelucrarea si aspectul imaginilor.
Astrofotografii bine dotati au de zeci de ani arsenalul necesar ca sa obtina asemenea rezultate.
Baiul este ca rezultatele cu valoare stiintifica nu primesc nici ''wow'' si nici ''cool'', atat de apreciate si singurele pentru care merita sa traiesti.

Mircea

[Armand Popa]

Iulian, dl. Mircea, multumesc pentru aprecieri!

Azi am incercat si masurarea stelelor duble.

Exista o aplicatie dezvoltata de astronomul amator din Ungaria, Szamosvari Zsolt, special pentru masurarea stelelor duble observate cu Seestarul, folosind imaginile FITS realizate cu Seestar.

Detalii aici:
https://www.cloudynights.com/forums/topic/...ts-images/

In campul vizual al masuratorilor mele pentru asteroidul (9) Metis s-a aflat si o stea dubla, mai exact HJ 3092, asa ca am profitat de ocazie pentru a testa aplicatia si a vedea cum functioneaza.

Rezultatele masuratorii sunt atasate intre fotografii!

Inca un domeniu in care putem adauga valoare stiintifica observatiilor realizate cu Seestar.

[Mircea Pteancu]

Felicitari Armand !

Vedem ca fata de ultima masuratoare din 2016 au avut loc modificari, mai ales in PA. Ii zboara omuletului astronomic somnul de la gene cand vede asa ceva. ASTRONOMIE ADEVARATA !!!

Atasez foaia lui HJ 3092 din StelleDoppie.

Sa explic de ce insist la cataloagele vechi. Din rezultatele lui Szamosvari Zsolt si, acesta al lui Armand, vad ca Seestar deschide minunata perspectiva de a studia si ,eventual, actualiza masuratorile din asemenea cataloage. Iarasi nu pot decat sa oftez cu admiratie, da, asta da Astronomie !!!

Incep sa am sentimentul tot mai puternic ca am vazut destule ''DSO si cetosenii- pufosenii'', imi ajunge. Mut macazul pe chestiile acestea mult mai savuroase.

Mircea

[Armand Popa]

Ce facem in cele aproximativ 250 de zile pe an in care nu putem observa?

Am facut o mica statistica pe baza jurnalului meu de observatii, alegand cei mai activi trei ani din punct de vedere observational: 2021, 2022 si 2023. Rezultatul este atasat ca imagine.


Asadar, in medie, avem aproximativ +/- 105 zile pe an in care reusim sa iesim sub cerul instelat si sa facem observatii astronomice (daca iesim!!!)

Am extins statistica la intregul meu jurnal de observatii, iar pentru ultimii 10 ani rezultatul este surprinzator de asemanator: in medie, tot aproximativ 100 de zile pe an petrec sub cerul instelat.

Cand ai acest hobby in sange si te ocupi, zic eu, destul de serios de studiul astrelor, apare inevitabil o intrebare: ce facem in celelalte aproximativ 250 de zile ale anului pentru astronomie?

Scriem jurnale de observatii, articole, citim, ne documentam, studiem, tinem prezentari la scoli, dar tot ramane destul timp in care ne-am dori sa facem ceva legat de pasiunea noastra.

Eu vad lucrurile cam asa, din perspectiva unui observator vizual.

Cand este senin, raman la ceea ce imi place cel mai mult: observatiile vizuale DSO, asa cum pot, cautand prin telescop tot felul de „DSO si cetosenii-pufosenii”, vorba domnului Mircea. Dar, de ceva vreme, am inceput sa pun la treaba si un alt tip de echipament (Seestarul), cu gandul tocmai la zilele in care vremea nu ne permite sa observam.

Astrofotografia este frumoasa. Aduni date zeci de ore, astepti sa ai suficient material, apoi, in noptile innorate, incepi sa prelucrezi, sa reprelucrezi, sa experimentezi si sa obtii rezultate. Le compari cu imaginile altora si incepi sa te gandesti ca, daca ai avea si tu camera X sau filtrul Y, ai putea ajunge la rezultate similare. Investesti, mai cumperi ceva, imbunatatesti echipamentul... si intri intr-un cerc din care, din experienta colegilor, este destul de greu sa iesi.

Nu neg frumusetea si valoarea acestei activitati. Totusi, cred ca trebuie sa facem o distinctie intre astrofotografia practicata in scop estetic, care este in mare parte o forma de arta cu baze stiintifice, si activitatile in care imaginile astronomice sunt folosite pentru a obtine date cu valoare stiintifica. Prima nu contribuie, in mod obisnuit, in mod direct la cercetarea astronomica, dar cea de-a doua poate avea un aport real. (nu am zis ca astrofoto nu ar fi stinta, pt ca pana la urma este!)

Si aici ajung la ideea care ma preocupa in ultima vreme.

Ce putem face cu un echipament destinat astrofotografiei, in timp ce noi, ca observatori vizuali, ne ocupam de DSO si de „cetosenii-pufosenii”?

Putem face astrofotografie, dar cu un alt scop: sa obtinem date care pot fi folosite in cercetare.

Probabil ca si alte echipamente permit acest lucru, dar in cazul Seestarului avantajul este ca poti programa o sesiune de observatii, alegand obiectul si timpul de expunere, iar aparatul isi face treaba aproape singur. Practic, in acele aproximativ 100 de nopti senine pe an, il poti lasa sa colecteze date in timp ce tu faci observatii vizuale sau, dupa ce termini de observat te duci la somn (fara seestar )

Important este sa strangem cat mai mult material in noptile in care avem conditii de observatie, iar apoi, cand vremea nu ne mai permite sa iesim sub cerul liber, sa avem ce lucra la calculator.

Doar ca, de data aceasta, prelucrarea nu se rezuma la obtinerea unei imagini frumoase. Putem face fotometrie, astrometrie, masuratori de stele variabile, asteroizi sau comete, putem raporta observatiile catre bazele de date astronomice si putem contribui, chiar si la nivel de astronom amator, la activitati de cercetare.

Cu alte cuvinte, putem face un alt tip de astronomie. Una in care nu urmarim doar sa obtinem o imagine spectaculoasa, ci sa masuram, sa analizam si sa furnizam date utile.

Nu vreau sa fac arta si sa primes like de la 1000 de oameni laici, prefer sa fac stiinta si daca primesc 4 likeuri de la oameni care au experienta si un nume in domeniu, asta imi confirma ca fac bine sau nu..... calitate vs cantitate!

Personal, trebuie sa recunosc ca astrometria si fotometria au inceput sa ma captiveze atat de mult, incat am ajuns sa ma gandesc foarte serios la construirea unui mic observator astronomic la tara, unde am un teren si un cer de aproximativ Bortle 4.

Tubul optic de 254/1000 mm il am deja. Mai am nevoie de o montura potrivita si de o camera astronomica. Pana atunci, continui sa experimentez cu Seestarul si sa vad pana unde pot ajunge cu el.

Pana la urma, poate ca cele 250 de zile fara observatii vizuale nu trebuie sa fie zile pierdute pentru astronomie.

Unde duce drumul de la un mic Seestar......

[Mircea Pteancu]

Eu nu am avut timp sa ma ocup de ceea ce-mi place cat timp am lucrat.
Daca prindeam cateva din serile acelea o suta cu cer senin si faceam observatii, eram de doua ori fericit.
Abia dupa ce am iesit la penzie am inceput sa fac si altceva. Imi place sa scriu. In adolescenta am fost membru in cenacluri literare, inclusiv in cel al Uniunii Scriitorilor Romani. Viata insa m-a forjat ''injiner''.
Am ajuns pana la inginer principal II. De la principal I puteai sa fii consilier la ministerul de profil. Sultan n-am ajuns dar Pasha am fost. De aceea in hobby, in Astronomie nu ma intere nici cat negru sub unghie ''fonctiile'', am avut parte de asa ceva pe saturate in activitatea profesionala.
Dupa penzionare insa s-a reaprins vechea dragoste. De aceea m-am si alaturat SRPAC-ului si am inceput sa scriu.

Cele de mai sus formeaza raspunsul meu partial la ce facem in cele 250 de nopti in care nu putem observa. De atunci am scris vreo 20 de articole, am fost editor la o carte, coautor la alta si autor la alta. Si cu toate acestea, lucrurile stau cum zice Armand. Tot imi ramane timp nealocat, cu care ce voi face ?
Am incercat sa colaborez la programele Zoonivers. Este o cale pentru activitate stiintifica dar nu m-a prins definitiv.
Perspectivele deschise de Seestar dau raspunsul, asta voi face si eu. Sunt prea bosorog sa mai invat de la zero, voi apela la Armand sa ma invete ''ce si cum''.
Am elaborat Atlasul sinoptic de stele variabile. Ce fain ar fi sa studiez variabilele din el si cu Seestar.
In 2023 am actualizat dupa WDS ( vezi revista Meteor, situl MCSE si revista ''Pasi spre infinit''), atlasul de stele duble al lui Christian Mayer, primul atlas de stele duble din istorie. Ar trebui reactualizat cu Seestar, de ce nu ?
Am in propportie de 99,99% realizata actualizarea dupa WDS a catalogului Albireo de stele duble a lui Bela Szentmartoni pentru ''Revue des constellations''. E clar ca si acesta merita pe deplin reactualizare cu Seestar.

Una peste alta, Seestar deschide asemenea perspective incat as avea nevoi de vreo 500 de zile pe an ca sa le exploatez !

Armand, aduci un mare serviciu Astronomiei de amatori atunci cand cercetezi aceste directii atat de seducatoare precum clipul de mai jos ...

https://www.youtube.com/watch?v=4b04jq7NB1...rt_radio=1

Mircea