[Doru Dragan]

Nu vad ce ar putea impiedica pe cineva sa faca o platforma ecuatoriala oricat de perfecta. Daca un sector poate sa tina 30 minute mie mi se pare arhisuficient pentru aparatele digitale moderne. Si in mod sigur se poate face si guiding si PEC.

[Laurentiu]

Daca vorbim de platforme ecuatoriale si astrofotografie cu timp lung de expunere, mie, pentru inceput, principala problema mi se pare ca este cea a alinierii polare precise.

Nu vad cum se poate face acest lucru la o platforma eq.

Fara rezolvarea acestei probleme nici nu are rost sa mai discutam despre rotatia campului (care apare, de ex., si in cazul in care montura nu e pusa bine in pol si sunt necesare corectii inclusiv pe axa de declinatie, nu doar pe ascensia dreapta).

[florin_astro]

Salutare
Intervin si eu un pic pe discutia asta cu precizarea ca platforma pe care am construit-o permite astrofotografie de "lunga durata", pana in 5-10 minute doar la focala scurta (eu am incercat la focala de 420mm) sau cu teleobiective. Din cauza ca la momentul respectiv nu am avut acces la anumite scule, am realizat platforma cu mici defecte si din aceasta cauza sunt necesare unele corectii in timpul expunerii. Corectiile se pot aplica deocamdata manual prin intermediul unui circuit care permite incetinirea sau accelerarea motoraselor care comanda platforma. Insa platforma dupa care m-am inspirat, cea prezentata si de Teo, permite autoghidajul pe ambele axe si marturie stau pozele realizate cu aceasta: http://www.equatorialplatforms.com/image.of.month.shtml . Vizual insa lucrurile stau mai bine, si va pot spune ca e o placere sa privesti la grosisment mare fara sa trebuiasca sa misti de telescop. Ca un bonus, miscarea naturala sus-jos, stanga-dreapta, caractertistica Dobsoanelor ramane valabila in cazul utilizarii unei platforme ecuatoriale. Dezavantajul major este timpul relativ scurt de urmarire a miscarii diurne (maxim 90 de minute), dupa care platforma trebuie readusa la pozitia de start, iar obiectul observat/fotografiat trebuie readus in camp. Mai greu este in cazul fotografiei, mai ales daca se fotografiaza un obiect slab ca stralucire (se pierde foarte mult timp pana se regaseste/centreaza obiectul in camp). Rotirea campului intervine doar dupa resetarea platformei, dar aceasta poate fi corectata cu ajutorul softurilor, iar aici IRIS se descurca de minune. Pentru astrogotografie serioasa, cu instrumente nu foarte mari, este mai indicata folosirea monturilor ecuatoriale. Pentru vizual insa, apertura nu poate fi inlocuita cu nimic. Daca nu esti foarte pretentios, astrofotografia de camp larg, sau la focala mica (cu platforma ecuatoriala) poate sa iti ofere multe suprize placute, asa cum am constatat si eu. Atasez ca dovada, o imagine realizata vara trecuta cu un Canon 30D si un teleobiectiv Tamron la focala de 180mm la roiul deschis M45, obtinuta prin ghidare manuala cu platforma ecuatoriala. Imaginea este rezultatul spuprapunerii a 14 cadre de 3 minute, deci in total 42 de minute cu ajutorul softului IRIS.

[Laurentiu]

Ca sa lungim un pic off-topicul: cum ai scapat de aberatia cromatica (ma gandesc ca obiectiul de 180 mm n-o fi vreun apo) ?

A iesit excelent imaginea.

[florin_astro]

Cu ajutorul Photosop'ului, mai precis Noel Carboni tools - Reduce small blue/violet halos.

[Gabriel Muranca]

[Laurentiu]

Tamron face o multime de obiective, ca si Sigma, Canon, Nikon... unele mai bune, altele mai proaste (fac fotografie de vreo 6 ani asa ca stiu si eu cate ceva dar tot e mai bine sa imi zica omul dacat sa presupun, nu ? ).

[FlorinbB]

Si ca sa revenim la topic...
http://astromagazin.ro/catalog/skywatcher-...4cf65e5581
http://astromagazin.ro/catalog/skywatcher-...4cf65e5581
http://astromagazin.ro/catalog/skywatcher-...4cf65e5581
http://astromagazin.ro/catalog/skywatcher-...4cf65e5581

Astea sunt cele 4 variante intre care oscilez momentan.
Primele trei sunt cu o apretura de 200. Cateva intrebari referitor la diferentele dintre astea 3.
1. Ce presupune diferenta intre primul si al doilea? (in cazul celui de-al doilea mai e adaugat termenul "Pyrex" - ce presupune asta?)
2.Varianta a treia de 200 (cea din seria BlackDiamond) are sistemul asta FlexiTube care presupune ca tubul se poate "plia" si, ma gandesc, astfel e mai usor de transportat. Corect? Are ceva dezavantaje genul asta de tub? Adica ma refer la faptul ca tubul extins e intrerupt avand doar barele alea (nu e un tub inchis). Prezinta asta dezavantaje pentru observatii? am mai vazut poze cu dobson-uri cu acelasi tip constructiv si erau invelite cu o panza neagra in zona aia in care tubul era intrerupt... Poate sa capteze ceva lumina din lateral? Nu stiu... probabil ca spun tampenii dar inainte sa scot niste bani seriosi din buzunar pe vremurile astea as vrea sa stiu cat mai bine pe ce-i dau...
A patra varianta e dobsonul de 254... Diferenta de apertura isi regaseste o echivalenta si in diferenta de bani? Adica e semnificativa diferenta de calitate a observatiilor intre un 200 si un 254?

Si o ultima intrebare: Sky-Watcher-urile nu sunt produse prin China, nu? M-am uitat si la niste GSO-uri, dar am inteles ca de multe ori calitatea opticii lasa de dorit... se foloseste termenul asta care in ultima vreme a capatat o conotatie foarte negativa: "chinezarii"
Multumesc pentru rabdare!

[Teo]

Diferenta intre 200 si 250 e considerabila. Nu conteaza ca sunt chinezesti. Aproape tot ce se gaseste pe piata din Romania, este chinezesc, si asta nu numai in materie de telescoape. Conteaza calitatea. Pyrex, este un gen de sticla din care sunt alcatuite unele oglinzi de telescop. Varianta cu schelet de teava si husa, te ajuta pentru ca sunt mult mai usoare si se pot demonta pentru transport. Atata timp cat invelesti scheletul metalic cu o panza neagra, fiind si noapta afara, va functiona la fel de bine ca si cu un tub clasic.
Eu as merge pe varianta de 250mm (capteaza mult mai multa lumina, si asta dorim in astronomie, cel putin in domeniul vizibil ). Nu se compara cu cea de 200. Cel de 250 mm capteaza cu pana la 50 % mai multa lumina decat cel de 200 mm. Asta depinde insa si de calitatea aluminiului depus pe oglinda, de puritatea lui. Tu faci insa cum crezi.
Ca exemplu, mergi aici : http://instrumenteoptice.ro/produs_i.php?cod=SKDOB10%20PYREX
In ceea ce priveste stilca PYREX, mergi aici : http://en.wikipedia.org/wiki/Pyrex
AI GRIJA, ORICE TELESCOP AI SA ALEGI PANA LA FINAL, DACA RAPORTUL F/D este 6 sau mai mic de 6 , ca oglinda sa fie PARABOLICA si nu SFERICA ! SI in asta poate consta diferenta de pret !
Numai bine !

[Laurentiu]

Atat Sky-Watcher cat si GSO (Guang Sheng Optics) sunt firme chinezesti. Dar asta nu inseamna ca fac lucruri neaparat de proasta calitate. Ba chiar am citit destule review-uri cu aprecieri pozitive la adresa unor instrumente facute de ei. Pe de alta parte, iti garantez ca preturile sunt cu cateva ordine de marime mai mici decat cele facute de companii europene sau americane.

O varianta pe care eu ti-o recomand este aceea a unui telescop construit cu optica "made in Romania" de o calitate care rivalizeaza cu cea facuta de opticieni cu nume "grele". Vorbesc aici, desigur, de optica fabricata de dl. Octavian Stanescu, la Timisoara.

[FlorinbB]

La telescop m-am hotarat. V-as mai ruga daca puteti sa-mi recomandati si un binoclu cat de cat bun pentru observatii astro... ceva care sa se incadreze undepa pe la 300-400 lei.
Multumesc!

[FlorinbB]

Are cineva asa ceva?
http://astromagazin.ro/catalog/inteliscope...4cf65e5581
Poate cineva sa faca o evaluare pentru Orion?
Multumesc!

[Gabriel Muranca]

Binocluri astro: http://www.skywatcher.ro/BinoCel/skymaster.htm

[dragos.n]

Florin, acel telescop de la Orion este practic un dobson normal, care are pe ambele axe niste senzori si un computer care iti spune la ce te uiti. Atat. Evident, dupa o aliniere prealabila. In rest, telescopul il misti tot cu mana, ca nu are motoare, comenzi si altele, ca un dobson cu autotrack, cum sunt cele de la Skywatcher.

Firma Orion USA, (e bine de precizat, deoarece mai exista si Orion Optics din UK) este de cativa ani in proprietatea firmei Synta, adica SkyWatcher. Unii spun ca produsele Orion USA sunt mai bune decat cele SkyWatcher, dar de obicei acestia sunt distribuitori ai Orion. Personal nu stiu daca sunt sau nu mai bune, dar avand in vedere ca pe majoritatea articolelor similare de la cele doua firme, si preturile (in occident) sunt cam aceleasi, cred ca nu e mare diferenta. Ce se poate observa, e ca unele produse apar doar sub marca Orion, cum e in acest caz, altele doar sub marca SkyWatcher, altele sub amandoua, dar cu alta vopsea.

Mai departe, poti sa faci tu o comparatie de preturi, si sa vezi daca merita sa dai atat pe un dobson de 200mm.

In ce priveste binoclul, eu am vazut recent un 7x50, care, testat de mine pe timp de zi mi-a parut a fi foarte bun. O sa incerc sa iau legatura cu cineva care si-a cumparat asa ceva, sa aflu si parerea dupa test pe stele. Eu am cumparat fratele ceva mai puternic al acestui binoclu, de 10x50 si sunt foarte multumit. Asta in schimb are camp ceva mai larg. Cred ca cel mai larg de la categoria de 50mm.

http://instrumenteoptice.ro/produs_i.php?cod=WS7x50LT

[Gabriel Muranca]

Orion Optics is a telescope manufacturer in Crewe, England in the United Kingdom.

Orion Telescopes & Binoculars is an American-based retailer of telescopes and other equipment for astronomy that also sells some equipment for other areas of interest, such as birdwatching. Since January, 2005, it has been owned by Imaginova, the U.S. conglomorate founded in 1999 by CNN business anchor Lou Dobbs.

Sky-Watcher is a manufacturer of telescopes, spotting scopes, binoculars, mounts, and accessories. It is owned by Pacific Telescope Corporation (importer of Synta in China).

Celestron is a company that manufactures and imports telescopes, binoculars, spotting scopes, microscopes, and accessories for their products. The company had been U.S. owned until April 2005 when it was acquired by SW Technology Corporation, a Delaware company and affiliate of Synta Technology Corporation in China.