[valy]

[2SKY]

Am incercat un desen scuze pt calitate . Cotele si pozitia oglinzilor este critica , inclusiv cea parabolica .

[StarChild]

1) din schema ta reiese ca ai vrea sa suprapui imaginile a 2 tuburi newton.... amandoua au obstructie centrala ... deci castigul este... ?

2) sper ca esti constient ca lumina nu are cum sa circule asa cum ai desenat tu.... te las sa gasesti singur greseala, iti dau un pont: e legat de oglinzile plane

3) unghiul de reflexie e egal cu unghiul de incidenta la o oglinda. Gandeste-te la asta mai bine. E explicat detaliat in manualul de fizica clasa a9a daca nu ma insel
.....

[2SKY]

Principiul nu-i tot , drumul optic este mai lung la al doilea si ar trebui o diagonala mai mare care obtureaza mai mult din principala a 2 a anulind orice cistig .

[valy]

[dragos.n]

Cresterea aperturii si ...

Aici e o mica problema. Newtonul, si nu numai, au obstructia exact acolo unde refractoarele dau cel mai bun raspuns, unde aberatiile in general, sunt minime. Adica in centru. Iar cresterea aperturii va aduce si cresterea obstructiei, poate nu in acelasi ritm, dar asta depinde de tipul de utilizare pentru care e construit. Acum, chiar si acromatele lungi pot da un raspuns mai bun decat un newton de acelasi diametru, ca sa nu mai vorbim de apo.

[nobody]

Centrul pupilei de intrare (apertura) nu este acelasi lucru cu centrul campului vizual.

[2SKY]

Marile oglinzi compuse , din zeci mai mici hexagonale , cum sint aliniate optic ? , nu e prea greu ? . Au focala mare , off-axis , ori se foloseste ceva nestiut ( masca ) sau corectii electronice ?

[dragos.n]

Am inchis temporar acest topic deoarece discutia deraiase in cu totul alta directie. O redeschid acum cu niste observatii facute de Zoth pe subiect:

''Aspectele delicate ar fi:
- efectele difractiei produse pe apertura mare raman
- faptul ca instrumentul lucreaza cu doua limite de difractie mult diferite ceea ce face ca rezolutia oglinzii sa fie mascata de cea a acromatului
- realizarea mecanica si alinierea optica pentru suprapunerea perfecta a celor doua imagini este extrem de dificila si delicata
Din toate astea ar rezulta un telescop de 300mm cu urmatoarele performante:
- castigul de lumina va fi cel al telescopului mare
- contrastul imaginii probabil usor mai bun decat al celui de 300 cu obstructie (aici ar mai ramane de discutat)
- rezolutia va fi data de acromat deci va fi a unui telescop de 80mm
- sensibilitate mare la aliniere optica si tendinta de a dubla sau shifta imaginea.
- cele doua instrumente combina aberatii mult diferite (coma specifica doar telescopului newton, cromatismul specific acromatului, etc) si cum se combina ele doar Dumnezeu stie ...
- posibil curburi si geometrii diferite specifice celor doua instrumente combinate in planul focal.
Varianta cu un contrast usor mai bun al imaginii si definitie mica data de acromat se pare ca nu e singura. Mai exista o varianta in care contrastul scade mult dar creste definitia imaginii, totul depinde de cum arata suma transformatelor Fourier ale celor doua semnale in planul focal.''

Intre timp eu m-am gandit la modul in care as putea sa testez diversele probleme optice ridicate de aceasta idee. Si sper ca intr-o perioada relativ scurta, 2-3 saptamani, sa incep testele.

[nobody]

Cum vor interfera cele doua fascicule de lumina si ce precizie trebuie pentru a pastra stabila aceasta interferenta ?
Figura de difractie este afectata de aceste aspecte.

[Herr_Alien]

[dragos.n]

Zoth a mutat postarile care nu se refereau la acest subiect in alta parte, deoarece un topic este dedicat unui subiect, in mod normal.

Cat priveste timpul consumat, da, uneori, cautarea unor solutii noi poate fi o pierdere de timp. Alteori nu. Iar uneori, o idee poate da rezultate in cu totul alta directie decat cea propusa initial.

[nobody]

Sa zicem ca avem conditii ideale si optica perfecta.
Castigul de luminozitate totala (nu contrast) este de 7% (80^2 / 300^2).
Adica fascicolul de la reflector va purta 93% din energie.

Contrastul in apropierea limitei de difractie depinde de distributia energiei in spotul de difractie (centru vs. inele). Pentru a reconstrui spotul de difractie (efect al interferentei), nu este suficient sa se adauge lumina mascata de obstructie (luminozitate), ci trebuie reconstruit si frontul de unda (a nu se confunda cu faza fotonilor coerenti). Cand caile optice difera cu mai mult de l/4, in spatiu si in timp, frontul de unda este compromis, spotul de difractie nu se va reconstrui in mod "perfect", ci din contra, cei 7% dati de refactor se vor imprastia prin inelele de difractie date de reflector. Adica mai degraba scade contrastul, daca nu chiar strica si forma spotului.
Detalii mai multe: http://www.telescope-optics.net/effects1.htm

[2SKY]

Eu cred ca se poate , dar la nivel de (solo) vei renunta , daca nu cumva vei pierde bani . Acest plan este pentru firme de optica , (ce tine de dezvoltare sau agentii cu " spate ") . Si daca reusesti , mai mult costa brevetarea in Rominia . Se poate prin cooperare , mai multi si desigur fonduri .

[dragos.n]

Inventatorul elicei pentru vapoare, a stat in inchisoarea datornicilor vreo 10 ani, daca imi aduc aminte bine. Acum, eu nu o sa ma apuc sa ma indatorez pentru o idee care inca nu stiu daca merge sau nu. Mai ales ca majoritatea teoreticienilor au spus ca nu merge. Dar am sa fac ceva teste, asa, in mic si voi vedea intr-un timp relativ scurt, sper eu, ce rezultate se pot obtine. Bune sau rele.

Pe de alta parte, e bine ca asta a dat idei unora pentru utilizarea in alte domenii.