[aandrei]

Am doua nelamuri, rog sa ma ajute cineva:
1. De ce este nevoie in astrofoto de canalul L cand acesta este indisolubil legat de RGB; nu se poate spune ca este o consecinta a acestora trei si deduce din datele rgb?
2. Aduce vre-un avantaj folosirea unei lunete apochromat fata de una achromat, intr-un setup cu camera monochrom si filtre RGB? In afara de captura L, evident.

[cmatei]

Nu este nevoie. E insa foarte avantajos. http://www.astro.uni-bonn.de/~mischa/ps/syntheticlum.html

In teorie, poti refocaliza un acromat cand iei imagini filtrate. In practica, daca vorbim de instrumente luate din magazin (deci nu constructie proprie), mai sunt diferente de calitate intre un acromat ieftin si un apocromat "scump", de exemplu mecanice.

[aandrei]

Am citit articolul, foarte interesant. Diferentele sunt mici si am impresia ca testul contine un factor perturbator, anume adaugarea canalului L adauga inca 25% timp de expunere, ceea ce evident are efecte benefice. Corect mi s-ar fi parut un test in care s-ar fi comparat, de exemplu, LRGB de 250 secunde fiecare cu RGB de 333 secunde fiecare, adica timpul total de expunere al imaginii finale sa fie acelasi.
Refocalizarea cred ca poate fi necesara uneori si pentru apochromat, daca filtrele nu sunt perfect parfocale sau daca temperatura altereaza focusul...
Foarte frumoase pozele de pe site-ul respectiv!
Multumesc pentru raspuns. Are cineva un material in care comparatia se face pe timpi de expunere in total egali?

[valy]

1. Ma gandesc ca L!=R+G+B, L avand banda mai mare poate prinde detalii mai fine care de obicei nu ajung prin benzile inguste ale R/G/B, la timpi de expunere similari.
2. Depinde de corectia fiecarui instrument, in plus filtrele R/B/G nu sunt chiar inguste, caz in care o corectie mai buna a apocromatului poate fi benefica. Insa daca vrei sa iei in calcul si pretul, probabil e prea mare pt. micile avantaje. Ar mai fi si alte probleme, gen curbura campului care banui ca e mai putin corectata in acromate, fie si pt. o banda ingusta, dar iar depinde de fiecare exemplar. Aici de xex. unele apo pare ca sunt cu un ordin de marime mai bune fata de achro per total, dar per fiecare canal parca nu mai sunt asa diferente (graficele nefiind chiar la scara se vede mai greu):
http://www.telescope-optics.net/achromats.htm
http://www.telescope-optics.net/semiapo_and_apo_examples.htm

[H.E.Retic]

Salut,
LRGB se foloseste pentru camere mono si de aici este derivata si o tehnica de procesare in RGB numita LL-RGB. Senzorul are sensibiliate pe toata plaja incepand de la UV si terminand cu IR. In functie de filtrul ales poti mapa artificial culorile respective( de ex Ha, Nii si Sii pentru canalul rosu, O3 pentru verde si H-beta pentru albastru) obtinand in acest fel diferite variante de observare pentru obiectul ales. Pentru ca adaugarea unui filtru reduce semnificativ cantitatea de lumina pe interval se mai adauga si canalul de luminanta care poate fi un cadru mono la care se poate adauga un filtru de banda larga in functie de care parte a spectrului vrei sa o intaresti. Se poate lucra de ex cu RGB-normal si cu cadre de H-alpha mapate artificial in luminanta. Dar scopul principal pentru introducerea cadrului de luminanta este ca prin combinarea unui cadru cu un SNR foarte bun monocrom cu cadrele mai slabe in intensitate de RGB, se poate recapata atat semnalul cat si detaliile pierdute in astrohotografia RGB sau cu filtre intr-un interval mult mai scurt. Posesorii de camere mono de la noi cred ca ne pot spune care e castigul.

C.

Edit: Scuze abia acum am vazut ca ai primit raspunsul

[aandrei]

Inca nu am primit un raspuns care in viziunea mea sa fie satisfacator...

[valy]

Ce aspect e neclar?

[aandrei]

Pai exact aspectul fundamental, de unde apare mai mult semnal in L.... Explicatia ca SE ADAUGA semnal UV si IR pana acum mi se pare cea mai buna.

[cmatei]

[nobody]

Timpii de expunere nu se adauga asa simplu, aritmetic, ci statistic, luand in calcul si zgomotele de naturi diferite, intr-un mod destul de complex.

Dar mai pe scurt, cadrele RGB au mai multa informatie de culoare (crominanta), iar cele L adauga contrast monocromatic (SNR mai bun pe luminanta).

Explicatia cu UV si IR nu prea sta in picioare:
To find the answers to these 3 questions, I selected exposures from a deeper data set taken under excellent conditions with my 12.5" f/5.1 Newtonian and a ST-10XME. The RGB filters (transmission) are standard SBIG filters, the L filter (transmission) is from Astronomik and its bandbass is from 390 nm to 670 nm.

[valy]

Prin L nu pot intelege si expuneri fara nici un filtru in fata, adica sa captezi intreg spectrul de care e capabil senzorul? In general senzorii mono nu au filtru in fata deci prind UV, IR, si evident inclusiv banda R+G+B.

[cmatei]

Sunt 2 filtre de luminanta uzuale, L si C. L este UV/IR cut, C este clear. Poate cu un reflector se poate folosi C, pe o luneta focusul e sigur aiurea. " If the stacked transmission curves of RGB yielded the transmission curve of L, then the amount of sky noise would be identical in both the RGB and the L. Differences occur because the combined transmission of RGB is a bit less than that of L [...]".

[nobody]

Vezi si aici: https://www.asiaa.sinica.edu.tw/~whwang/ga...D_vs_DSLR/

Test D: CCD RGB vs. CCD LRGB, similar exposure times
LRGB CCD (70 minutes) vs. RGB CCD (80 minutes) (mouse over)

@cmatei: dark noise-ul este acelasi la [RGB] si L ?

[auriga]

Cam dubios testul ala, un ccd mono racit versus un d-slr cald cu qe la jumatate, dupa mine d-slrul e mai bun. eventual ne arata cat de mult conteaza seeing-ul.

[cmatei]

@nobody: However, the exposures are reasonably well sky dominated so that the readout noise can be neglected. - de altfel regula de baza la DSO.

ST-10XME "At 0C the dark current in the ST-7XE, ST8-XE and ST-10XE, high resolution mode, is only 60 electrons per minute". Readout noise ~10-15e- rms.

Deci la 20min ai per frame sqrt(20 * 60) = 35e- zgomot din dark, total sqrt(35^2+15^2) = 38e- si la 10 min vine 29e-. Combinate cate 18 si 12 inseamna 8.95e- zgomot la RGB si 8.37e- la L. Ca idee, gain-ul e 1.5e-/ADU. Evident nu de aici vine diferenta.

EDIT2: la edit-ul anterior comparam mere cu pere in link-ul prezentat de tine asa ca am sters, vroiam doar sa zic ca testul e doar subiectiv, "la ochi", pe cand Mischa Schirmer e astronom profesionist asa ca a bagat cu cifre