[alexconu]

[Doru Dragan]

[Mitu Catalin]

Intr-adevar avem ce observa. De exemplu sunt curios cum se roteste nucleul acum , cat a mai ramas din el si ce o sa se intample la urmatorul periheliu.
Apopo de coada ,eu bagat la gramada atat emisia de particule cat si cea a radiatiilor in pachet si l-am denumit vantul solar , acum am inteles ca nu e asa.
"The solar wind blows back the evaporating gas into an ion tail, and radiation pressure pushes back the small particulate solids into a dust tail" - Encyclopedia Britannica .

[alexconu]

[Abel Cavaşi]

Răspunsurile voastre sunt foarte valoroase. Trebuie să le recitesc de câteva ori pentru a le aprofunda. Am învățat lucruri foarte importante din ele.

[Abel Cavaşi]

Este foarte important să aprofundăm mesajul lui Alex care definește termenii și citatul "The solar wind blows back the evaporating gas into an ion tail, and radiation pressure pushes back the small particulate solids into a dust tail" pe care l-a dat Cătălin din Encyclopedia Britannica.
Înțeleg din mesajele voastre că vântul solar produce coada de tip I formată din ioni (așezată cam în direcție opusă Soarelui și ceva mai lungă decât coada de praf), iar presiunea radiației solare produce coada de tip II din praf (care nu este strict în direcție opusă Soarelui și este ceva mai scurtă decât coada de ioni).
Așadar, avem două cauze (vântul solar și presiunea radiației solare) și, respectiv, două cozi (coada de ioni și coada de praf).
Acum ar mai trebui să înțelegem profund ce este vântul solar, ce structură are și cum acționează asupra cometei pentru a genera coada de ioni.
De asemenea, trebuie să studiem ce este presiunea radiației solare și cum acționează aceasta pentru a forma coada de praf.
Se mai poate pune problema dacă în vecinătatea nucleului și în partea opusă Soarelui ar trebui să vedem coadă, având în vedere că acolo radiația solară și vântul solar nu există (fiind ecranate de nucleu), deoarece în fotografiile voastre minunate eu nu am observat asemenea întreruperi între nucleu și coadă.
Vă rog!

P.S. Am impresia îmbucurătoare că, în sfârșit, se realizează o punte de legătură mult visată între partea teoretică și cea observațională de pe acest forum. În sfârșit, partea observațională poate beneficia de abordarea teoretică și reciproc. Să nu mai vorbim de cei care știu să facă și fotografii, dar știu și multă teorie; oameni fericiți cu adevărat . E bine domnilor, e bine. Vă mulțumesc de mii de ori pentru efortul vostru constructiv în analiza acestei probleme care mă intrigă cel puțin pe mine.

[Doru Dragan]

[Abel Cavaşi]

Doru, să înțeleg că așa explici tu absența întreruperii dintre nucleu și coadă? Într-adevăr, Soarele este masiv cât aproape tot sistemul solar, dar nu și la fel de voluminos. Iar masa nu are a face în explicarea întreruperii.

[Doru Dragan]

Ar trebui pur si simplu sa intelegi. Dar pentru asta ar trebui sa mai citesti. Parerea mea ...

[Abel Cavaşi]

Doru, am venit pe acest forum ca să „merg pe drumul drept”, întrebându-i pe cei care știu să răspundă. N-am venit să fiu îndrumat spre căutări durabile. Dacă nu știi răspunsul, abține-te (așa cum fac și ceilalți).

[Doru Dragan]

Nu exista o cale regala. Drumul e acelasi pentru toti si mai intotdeauna nu e drept. E intortocheat. Ti-am raspuns foarte clar. Nu are de ce sa fie o intrerupere. Cel putin nu asa de mare incat sa fie vizibila. Soarele e enorm. Nucleul cometei e infim. Absenta intreruperii nu se explica altfel. In nici un caz nu prin impuls volumic sau miscari elicoidale. Pentru ca sa intelegi trebuie sa si vrei sa intelegi.

[Mitu Catalin]

Abel , trebuie sa vezi intreg ansamblul , nucleul este intr-adevar infim , in cazul asta 3-4km fata de anvelopa de gaze ce a depasit deja diametrul Soarelui . In plus nucleele se rotesc , uneori haotic sub influenta diferitelor jeturi de gaze imprastiind materie relativ uniform in jurul lor . Gandestete la un aspersor in bataia vantului. Apropo un aspersor genereaza si el mai multe "cozi" in functie de diametrul picaturilor de apa . Uita-te pe net dupa Halley , cred ca a fost cea mai studiata cometa pana acum

[Mesco Ivan]

ma intereseza daca desenul din imagine este realist. daca da, eu nu pot pricepe cum presiunea de radiatie ar putea forma o a doua coada pe o asemenea directie. (mi-a placut analogia cu stropii de apa, dar nu stiu daca putem o putem aplica si aici).

[Doru Dragan]

Apropo de mult trambitata anvelopa a cometei care cica a depasit diametrul Soarelui. Se uita sa se precizeze care ar fi dimensiunile anvelopei (adica atmosferei) Soarelui Muuult mai mari ...
Diferenta dintre vantul solar si radiatia solara este ca primul ajunge la Pamant (de exemplu) in vreo trei zile in timp ce radiatia circula cu viteza luminii si ajunge in cateva minute. Desenul este foarte realist. Radiatia merge in linie dreapta pe cand vantul, ca vantul. Depinde de tot felul de alti factori.

[Abel Cavaşi]

Am făcut un mic calcul. Să presupunem că nucleul are diametrul d și se află la distanța r față de Soare, al cărui diametru este D. Se pune problema care este înălțimea h a conului de umbră al cometei în acest caz (cât de mare ar trebui să fie întreruperea cozii dacă aceasta ar fi datorată ionizării produsă de vântul solar).


Din desen, avem relația , de unde . Înlocuind valorile numerice în kilometri, avem .
Observați că am considerat cometa foarte aproape de Soare (la o unitate astronomică). Cum ar fi dacă ea ar fi considerată și mai departe sau și mai mare? Vreți să spuneți că o asemenea întrerupere nu ar fi vizibilă? Vreți să spuneți că „vârtejurile” datorate rotației nucleului ar putea anula această întrerupere?