[horea_florin]

Inteleg.Dar in legatura cu culorile ati vazut fara filtru?
Care a fost senzatia oferita de m42 in culori????

[Laurentiu]

Nu am folosit vreun filtru dar observatiile au fost facute dintr-un loc cu poluare luminoasa destul de redusa (zona rurala).

Ce sa zic ? senzatia e... placuta

Insa nici intr-un caz imaginea vazuta prin telescop nu seamana cu cea din fotografii (asta e una din asteptarile exagerate ale incepatorilor - sa vada cu ochiul imagini de genul celor din fotografii...).

[horea_florin]

tot am citit pe internet in legatura cu observarea periferica...la ce se refera .
Stima!

[Cristian Monea]

Adica sa observi uitandu-te cu coada ochiului . Este rezultatul stimularii celulelor senzoriale dispuse la periferia retinei. Vederea periferica este foarte buna noaptea, deoarece pot fi observate obiecte mai putin luminoase, pe care nu le-ai putea vedea prin vederea directa.

Mi se intampla des ca atunci cand fac obsevatii sa vad, prin vederea periferica, anumite stele de magnitudine mica, pe cand, daca ma uit direct spre ele, nu le mai observ. Este utila si la obiecte de cer profund, pentru ca iti permite sa vezi detalii greu observabile.

[Teo]

Nu are legatura cu stimularea celulelor senzoriale de la marginea retinei . Este vorba despre asa-zisa " PATA OARBA " de pe retina unde se aduna terminatiile ce formeaza mai departe nervul optic. Normal ca la intuneric nu trebuie sa privim fix, ci putin intr-o parte pentru a vedea obiectele mai slabe ca luminozitate. Pe aceasta pata oarba nu se afla celule fotosensibile (nici cu conuri si nici cu bastonase ). De aceea folosim acest procedeu atunci cand privim prin telescop la obiecte foarte slab luminoase si bineinteles mai sensibile vor fi in acest caz, celulele cu bastonase, responsabile de vederea crepusculara,care se bazeaza mai mult pe nuante de gri. Celulele cu conuri sunt responsabile in parte mai mare de vederea color, diurna .

[Erwin]

îmi pare rău, dar te contrazic! Pata galbenă se află într-o parte, altfel ne-am împiedica mereu pe stradă. Când privim drept înainte lumina cade pe zona cu cea mai mare densitate şi rezoluţia cea mai bună, având multe conuri pe unitatea de suprafaţă. Când e vorba de privirea periferică, tot înainte ne uităm, dar percepem raze slabe de lumină, cu rezoluţie ceva mai slabă, care cad pe zona periferică unde celulele cu bastonaşe sunt predominante. Privirea se îndreaptă pe un obiect din mijlocul ocularului, iar cu "coada ochiului" se văd obiectele aflate în margine, fără a muta privirea spre ele. Ca lumina incidentă să cadă exact pe pata galbenă am avea nevoie de un binocular total dezaxat, ceea ce nu e cazul.

[Gabriel Muranca]

Fenomenul prezentat de Cristian Monea este corelat, mai degraba, cu diferenta de sensibilitate dintre zona centrala si cea periferica a ochiului.

Efectul de "blind spot" face sa dispara orice fel de stea, oricat de luminoasa este. Dar se manifesta doar pe un unghi relativ mic in lateralul axei optice si nu in centru.

"The approximate field of view of a human eye is 95° Out, 75° Down, 60° In, 60° Up.
About 12-15° temporal and 1.5° below the horizontal is the optic nerve or blind spot which is roughly 7.5° in height and 5.5° in width."

Oricum, vederea periferica necesita un antrenament mental deoarece ea este folosita, in mod normal, la sesizarea miscarilor laterale si nu la detalii.