[theogon]

Luneta o recunosc, insa copil fiind nu tin minte personajul, stiu doar ca era batran.
Andy nu cumva ai batut si tu Astroclubul lui Sangeorzan, Strobach , Boico, Necsemer, Budala si inca multi altii?... (tot off topic)

[Andi]

Confirmativ!

Credeam că nu am nici o amintire de la Sângeorzan; am găsit câteva cuvinte scrise pe o hartă.
De Boico nu-mi aduc aminte. De la Strobach am o carte.
Am urmat cursul de astronomie al lui Sângeorzan (alias Kepler).

Vremuri trecute; vreme trece, vreme vine.

[Mircea Pteancu]

Domnilor ,sper ca zoth nu se va supara daca am sa va atrag atentia sa NU incetati cu asemenea off-topicuri extrem de interesante!

Vin cu o prima tema de observatii pentru Februarie ,inspirata din anuarul Meteor /2020.
Duminica 2 Februarie la ora 17:34 UT ,adica 19:34 TLR , asteroidul 15 Eunomia (10mv) se va afla la 7' Est de steaua Theta Psc(4.3mv).
La acel moment , Theta se va gasi pe cerul vestic la o altitudine de 22 grade,la jumatatea ''cotita'' spre Est a distantei dintre Venus si Markab /Alfa Peg.
Pentru Arad, Telescopius da o prognoza naspa de 100% pana miercuri cand situatia se va imbunatati si vom avea ''doar'' 75%,poate voi veti avea bafta.

Edit : mai avem o sansa deseara (prognoza de 18% nori pentru ora 19-20) cand 15 Eunomia va fi intre Theta Psc si HIP 115551 aflata la 2 grade spre Vest.
Eunomia va fi la 19:30 TLR la jumatatea distantei dintre steaua ''a'' si Theta Psc.
Si va forma un triunghi isoscel cu steaua ''a'' si HIP 115551.
Deci vreme buna sa fie ca telescoape si informatii sunt destule...
Altitudinea fiind destul de mica , cred ca nu va fi nevoie de diagonala la luneta ,deci schita atasata se serveste ''sec'' ,asa cum este.

Succes ,Mircea

[zoth]

De la finele anului trecut, mai precis din serile de 28, 29 si 30 decembrie, nu am mai prins nici o ocazie buna de observatii, ori cer inorat ori excesiv de frig.
Aseara cerul s-a mai degajat de nori si mi-am propus sa confirm culoarea lui Rigel B ... dar pentru asta ar trebui mai intai sa-l vad. Din pacate cerul vazut prin instrumente nu a fost atat de bun pe cat am sperat, transparenta undeva la 7/10, seeingul la 3-4/10 sau pe acolo. La prima runda de incercari nici luneta de 80mm, nici cea de 102 sau 130mm nu l-au scos in evidenta pe Rigel B. Eram usor dezamagit dar am mai incercat o runda de teste si de data asta a aparut dar numai in luneta de 102mm si numai la o magnificatie de 70-80x. Dupa focalizari repetate am confirmat prezenta lui Rigel B si culoarea lui cenusiu-albastrie.
Am scazut magnificatia si m-am indreptat spre M42 care a fost frumos vizibila in toate cele 3 lunete, o priveliste splendida care iti incarca bateriile dupa o vreme mai lunga de stat pe tusa. Si pentru ca tot eram in zona am dat o fuga in Trapezium unde iar am avut oarece dezamagire, toate lunetele aratau doar 4 stele si numai la magnificatie moderata. Cum incercam sa fortez nota, imaginea se manjea din cauza turbulentei.
Una peste alta, o seara de observatii nu prea reusite dar cu o confirmare in privinta lui Rigel B, o seara care te pune pe ganduri in privinta limitarilor impuse mai mult de cer decat de instrumente.

[Mircea Pteancu]

In mod de-a dreptul paradoxal, desi Epsilon 1-2 Lyrae este una dintre cele mai observate stele multiple ale cerului nordic, nu am gasit multe rapoarte cu adevarat detaliate despre acest obiect.
Iar desene de observatii nici atat.

Iata de ce va invit la aceasta tema de observatii : rezolvarea si separarea stelei multiple Epsilon 1-2 Lyrae.

Descrierile si comentariile in text sunt foarte bune iar desenele, fie ele si ne-artistice, doar tehnic corecte, de-a dreptul binevenite!

Cu ce telescop, la ce grosisment se rezolva, se separa componentele ?
Cate stele vedeti in acest sistem ?
Care sunt pozitiile stelelor una fata de cealalta ?

Daca vom avea desene actuale, vom putea demonstra modificarea pozitiei stelelor in timp, prin compararea cu desene vechi. Deci vom vedea efectul deplasarii reale a unor stele.

Atasez o captura de ecran din StelleDoppie pentru aceasta stea multipla.
Daca vor exista intrebari, vom discuta aceasta fisa, ca sa ne familiarizam cu situl StelleDoppie, extrem de util pentru dublisti.

Astept cu mare drag observatiile si comentariile voastre.
Nu uitati: intelept este cel care cunoaste toate intrebarile, nu cel care stie toate raspunsurile.
Deci astept si intrebarile voastre.

Cer bi-senin, Mircea

[valy]

[iulian90]

Da. Exact, despre acele stele este vorba, sunt printre cele mai frumoase stele duble de observat. Fiecare dintre ele se separa in cate doua componente foarte apropiate intre ele.

Eu chiar aseara am observat stelele Epsilon 1 si 2 Lyrae, prin reflectorul de 114/900mm, la grosismentul de 250x, cu ocularul Super MA 3,6mm si am separat lejer componentele la ambele stele, desi sunt foarte apropiate intre ele.
Componentele acestor stele sunt notate cu A si B , la Epsilon 1 Lyrae, C si D la Epsilon 2 Lyrae, iar aproximativ intre ele (formand un triunghi cu acestea) mai este vizibila inca o componenta notata cu I, de magnitudinea de 10,12 , situata la aprox. 150", sud-sud-est de componenta A, si care am observat-o deasemenea in refletorul de 114mm. Deci am observat 5 componente in sistemul Epsilon Lyrae, pana acum. Acest sistem cuprinde vreo 9 componente, dar multe dintre ele sunt inaccesibile instrumentelor mici.
Mai ramane sa gasesc componentele E si F, cu magnitudini de 12.3 respectiv de 12,7, care au separatii mai mari de 60" fata de componentele principale, dar cu reflectorul de 150/1400mm, care este mai luminos decat reflectorul de 114mm. Mai jos atasez si o poza a unui desen facut aseara, dupa observatii.

[Mircea Pteancu]

valy

Te rog fii serios, ce afirmatie e aceasta ca'' ...n-am ce sa caut la avansati...'' ?
Esti binevenit oricand, la oricare dintre topicuri.

Da, aceea este steaua multipla Epsilon 1-2 din Lira, cea indicata de tine.
La marire mica vedem o singura dubla, notata in tabelul din StelleDoppie drept STFA 37 AD.
La mariri mai mari, vom vedea ca steaua A are un companion B. Acestea formeaza dubla STF 2382 AB.
Similar, C are un companion D, vizibil la mariri mari, acestea doua formeaza dubla STF 2382 CD.

Iulian

Excelent, multumesc pentru detalii si desen.
Incarc din nou datele lui Eps 1-2 Lyrae din StelleDoppie, am incercuit cu rosu combinatiile/dublele care sunt accesibile doar telescoapelor de la 300mm in sus.

Invit colegii sa incercam sa indentificam celelalte componente,accesibile telescoapelor mai mici, inafara celor descrise.
Folositi mariri cat de mari suporta telescopul si conditiile : intre cele doua duble sunt vizibile niste stelute slabe.Greu de vazut dar le-am vazut.
Plus , inafara ''dublei-duble'', vad in tabel ca ar trebui sa fie o ''multime'' de companioni pe care eu nu-mi amintesc sa-i fi notat vreodata...

Avem colegi care au ''tunuri'' de calibru respectabil.
Ar fi grozav daca ar ei contribui la observarea dublelor in chenar rosu, inaccesibile ''civililor''.

Cer senin,Mircea

[iulian90]

[Erwin]

Eu am observat adesea aceste duble cu toate instrumentele din dotare în diferite ocazii, printre care demne de remarcat ar fi observațiile cu public de la Astro festivaluri, din plin centrul orașului.

Din păcate nu am fost atât de preocupat de detalii și doar steluța dintre cele 2 duble am observat-o clar de multe ori, nu am insistat neștiind că sunt și altele pe-acolo. Va trebui să le acord mai multă atenție, mai ales că "am cu ce".

Iulian, felicitări! Ești deja un dublist înrăit!

Din câte știu, ordinea alfabetică a stelelor din cataloage de regulă indică și ordinea magnitudinilor, nu este arbitrară.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Felicitari pentru observarea stelelor E si F.
Acestea sunt stelele pe care Admiral W.H. Smyth le-a denumit '' debillissima''.
Din cauza stralucirii ''dublei-duble'', stelele ''debillissima'' scapa atentiei observatorilor.
Doar persoanele avizate le vad dar nu fara efort.
Eu le-am vazut prima data cu dobsonianul D=125mm ''Ratusca cea urata'', cu zece ani in urma,la 21 Aprilie 2011, cand testam ocularele Tolles proiectate de zoth si construite de Erwin.
Deci incurajez colegii sa insiste, sunt absolut convins ca stelele ''debillisssima'' sunt vizibile cu Makuri de 127mm sau lunete de 100-110mm .

Azi-noapte, observand cu dobsonianul de 200mm,am reusit sa vad pentru prima data, cea de a treia stea ''debillissima'', mentionata de Olcott ca fiind vizibila cu o luneta de patru inch, evidentiata cu rosu.Restul stelelor vazute in vecinatatea ''Dublei-duble'' le-am notat cu albastru pe captura de ecran din Aladin Lite.
Spre Est, si paralel cu Eps1-Eps2, am vazut un asterism pe care l-as denumi ''Furca lui Epsi'', avand o lungime de (aprox.) trei minute de arc.
La Vest de Eps2 - dubla sudica, am vazut un asterism triunghiular, ''Sageata lui Epsi'' , care tinteste direct spre Eps1 - dubla nordica.
Toate acestea se vedeau in campul de 16 minute de arc al ocularului Lacerta 4mm, la 308x.
Am trecut si la 385x cu ocularul TS Planetary 3,2mm, pentru detalii, cand am remarcat triughiul stelar de la Nord de ''Furca lui Epsi''.

Atasez poza schitelor de azi-noapte si captura de ecran in care am identificat stelele vazute.
Printre aceste stele ar trebui sa fie componentele din lista StelleDoppie.Ce ziceti ?
O diagrama detaliata de acest fel nu am gasit, hai sa o elaboram noi.

Cer bi-senin,Mircea

[Mircea Pteancu]

Aseara, dupa ce am observat Nova Her 2021, am reobservat Epsilon 1-2 Lyrae la 385x, obtinut cu ocularul TS Planetary 3.2mm.
''Nu am plecat cu mana goala'' deoarece am vazut, la limita de vizibilitate steaua notata cu mov in schita electronica atasata.
Folosind portalul CDS de pe Aladin Lite am aflat ca tocmai am facut cunostinta cu steaua UCAC 3 260-142078. Nu am gasit o valoare pentru magnitudinea ei vizuala.
Am cautat-o in tabelul sistemului Eps 1-2 Lyr dar nu am gasit nici o stea la PA = aprox. 300 grade si separatia intre 63'' a lui E si cea de 75'' a lui G, mai apropiata de 70''.
Desi nu face parte din sistem, incepand de aseara la mine sunt contabilizate patru stele ''debillissima''.

Mircea

[MariusP]

[Mircea Pteancu]

Marius

Multumesc pentru informatiile detaliate si interesante.
Ca unghi de pozitie si eu m-am gandit la componenta H deoarece se vede in schita ca steaua ''mov'' are fata de CD un PA in jur de 300 grade; deci 313 gr. ar fi perfect.
Dar nu corespunde separatia de 95'', ar trebui sa fie mai indepartata decat componenta E dar mai apropiata decat G care are separatia data la 75''...
Ca magnitudine sunt convins ca pot vedea stele de 13,2mv cu dobsonianul de 200mm, de 13,9mv ... doar as vrea.

Ce spune Vizier despre dubla GH este iarasi interesant deoarece PA = 358 grade corespunde daca vom considera H ca fiind steaua centrala.
Steaua G mi-a parut mai luminoasa atat pe 8 Iunie, cand am vazut-o prima data cat si pe 16 Iunie.
Dar ma gandesc ca faptul ca o stea e mai luminoasa in domeniul vizual nu inseamna musai ca este mai masiva decat cealalta componenta.
Am mai intalnit cazuri in care steaua centrala a unei duble sau multiple este componenta mai slab luminoasa. Imi voi nota de acum asemenea cazuri, sunt de fapt cele mai interesante.
Poate ca steaua centrala este mai slab luminoasa deoarece are un disc de acretie in jurul ei ?
Pe ''discdetective'' de pe ''zooniverse'', procedura ne cere sa eliminam din selectii orice stea dubla.
Sunt (ca sa fiu in ton cu moda romglish) ... puzlat ...

Cu noul tau reflector de 6 inch cate stele ''debillissima'' vezi ?
Renumitul Jeremy Perez, cu un asemenea telescop, nu a vazut si nu a desenat nici una desi E si F se vad bine in dobsonianul ''Ratusca cea urata'' cu apertura de 125mm.

Mircea

[MariusP]

Pai s-a lamurit: G-ul tau din poza e de fapt H-ul de magnitudine 13.04 (GSC) sau 13.9 (VizieR), PA=313, sep=95" de eps2, iar steluta mov e G-ul de magnitudine 13.2 (GSC) sau 14.2 (VizieR), PA=293, sep=75" tot fata de eps2. Corespund si parametrii de la GH (pozitia 19)!
Magnitudinile din GSC (banda V - Visual) sunt exact ce ai presupus ca ai vazut. Magnitudinile din VizieR sunt fotografice in banda B (Blue)! Tot StarCalc-ul mi-a sarit in ajutor...