[Mircea Pteancu]

Multumesc draga Iulian !
Cer senin si seeing bun iti doresc la observatii !

In seara de Duminca Pastilor 24 Aprilie a.c., am iesit sa ma plimb oleaca pe nano-mosia mea, sa-mi dezmortesc ciolanele.
Cerul parea complet acoperit de nori ... daaar ... prin care nori, daca priveam spre Vest, iaca, se vedeau Castor si Pollux.
M-am intors spre Est, se vedeau Arcturus si Izar.
Privesc spre Sud, se vedea Leul cu Algieba.
Asemenea provocari nu se trec cu vederea ... en garde !
In cateva secunde au iesit la iveala newtonelu' de 76x700mm si cutia de oculare Plossl.
Grosismentele folosite au fost: 28x/ Sirius Plossl 25mm ; 70x/ Sky Watcher Super Plossl 10mm ; 117x/ Celestron Plossl 6mm.
A urmat o mica (dar strasnica) sesiune de observatii pascale dupa cum urmeaza:
-Castor AB, companionul C nu s-a vazut decat in a doua jumatate a sesiunii
-Alcor-Mizar s-a rezolvat splendid la 28x si, inca de la inceputul observatiei, s-a vazut bine si Sidera Ludovicea
-Cor Caroli
-Algieba/ Gama Leo/ STF 1424 AB este o stea dubla din a carei admirare nu ma pot opri datorita culorii galben-aurii, extraordinar de frumoase. Dar trebuie sa stim ca STF 1424 este o stea multipla. Cu dobul de 250mm cred ca am identificat noptile trecute AC si AD, cu companioni de 9.6mv, respectiv 10.6mv. Mai sunt doi identificabili ... meibi poate altadata !

Cam de aici, cerul a inceput sa se insenineze.

-M44, roi foarte frumusel
-M67 s-a vazut ca un roi slab luminos dar cu vreo 12-15 stelute rezolvate
-Iota Cnc cu contrast de culoare alb/galben
-Zeta Cnc doar ca o dubla cu separatia de 6.3''
-Delta Boo, se separa si cu binoclul stabilizat
-Miu Boo ca dubla larga de 109''. Se separa si cu binoclul.
-De la Vindemiatrix am cedat ispitei si am luat-o pe ''Calea Zen'' care duce la Lantul Markarian si am rezolvat la 70x dubla STF 1689.
-De la STF 1689 a fost o joaca sa gasesc steaua-portal 34 Vir si ... de aici incolo au inceput emotiile.
Pe scurt, dupa multiple tatonari, refocalizari si verificari, sunt sigur ca am vazut pentru prima data galaxia M60 cu un '' telescopium minusculum nano piticarium = TMNP''. Dupa adaptare a ochiului de cel putin cinci minute, M60 se vedea (mai exact ''se zarea'') ca o mica pata fantomatica in unghiul drept al unui triunghi format cu doua stele slabe.
M59 nu am vazut-o dar M60= BINGO !!!
-M 13 s-a vazut mare si luminos
-M92 (gasit cu ''metoda pipei'') mai mic si mai intunecat ca M13 dar mult mai mare si mai luminos decat m-am asteptat pentru TMNP
-Rho Her rezolvat la 70x.
-Alpha Her/ Rasalgheti, cu primara sora buna (doar mai mica) a lui Antares, rosie sau oranj intens si companionul aruncand uneori straluciri verzi. Poate-i o iluzie dar una foarte frumoasa !
-IC 4665, roi deschis, rasfirat
-Niu Dra, rezolvata in cautatorul 6x30mm
-Miu Dra, rezolvata si clar separata la 117x
-16-17 Dra/ STF 2078 a fost rezolvata la 117x ca tripla dar fara separarea lui AB
-Epsilon 1-2 Lyrae, rezolvat/separat la 117x
-Beta Lyr, rezolvabila chiar si cu un binoclu 10x daca e stabilizat
-M57, o mica si foarte slab luminoasa pata circulara, fara detalii
-93 Leo, rezolvata usor la separatia sa de 77''
-90 Leo, rezolvata ca tripla, s-au vazut companionii B si C. Dar AB cu separatia de 3.1'' a fost doar rezolvata. A fost cea mai dificila dubla a sesiunii.
-Nici 88 Leo n-a fost usoara datorita diferentei de 2.8mv dintre primara si companion dar am reusit sa o rezolv, m-a salvat separatia mare de 15.3''. Uffff !!!
-Am incheiat cu perechea de duble STF 2470-STF 2474 cunoscuta mai degraba ca ''cealalta dubla-dubla din Lyra'', rezolvata la 28x dar mult mai bine separata la 70x.

Pana s-au intamplat toate acestea, ceasul catedralei batuse de mult ora unu din noapte.
Asa ca am rechemat acasa pe TMNP care si-a adjudecat si titlul de ''Millenium Mini-Hawk'' si l-am parcat sub sacul de plastic in care obisnuieste sa doarma pana la noi misiuni galactice.
Corectie: de cand a vazut M94 si M60, unele din misiunile sale au devenit chiar intergalactice !

Cer senin, Mircea

PS: daca nu trandaviti pe acasa, haideti sa dam o raita prin Lantul lui Markarian in aceasta seara !

[Mircea Pteancu]

Salutare natiune astronomica !

Sunt constrans sa fiu foarte expeditiv. Am intalnire in curte, peste cateva minute, cu un dobsonian de 250mm.
Dar am vrut sa impartasesc cu voi faptul ca aseara, Joi 21 Iulie, am terminat pe inserate montajul de proba al unei ''noi'' lunete RFT D=60mm F=380mm.
Am scris luneta ''noua'' deoarece obiectivul si tubul le-am primit de la prietenul meu Erwin care , la randul lui, le-a primit de la colegul nostru de forum ''lentilozaur'' si se pare ca provin de la o luneta terestra britanica.
Aseara am folosit pe luneta RFT 60mm F/6,3 ocularele X Cel 25mm, Plossl Sirius 10mm, BCO 6mm si Lacerta UWA 4mm.
Luneta asigura un camp de aprox. 4 grade la marirea minima.
Am observat cu ea aseara 24 de obiecte DSO si 14 stele duble/ multiple.
Singurul impediment care m-a impiedicat sa vad mai multe obiecte a fost absenta unui cautator.
E un instrument strasnic. Ceasul era mai apropiat de ora 3 decat de ora 2 cand m-a lasat luneta RFT sa trec la nani ...

Mircea

[valy]

Jucandu-ma cu un ocular Skywatcher Planetary 25mm am constatat ca ajung la aceeasi magnificatie ca si binoclul 10x50 Lacerta Nature. Desi ocularul Planetary are un camp aparent mai mic, 58', fata de cele din binoclu, 65', vizual pare mai larg. Insa ce m-a surprins a fost nivelul detaliilor vizibil mai bune chiar si pentru ochii mei neantrenati. Astfel m-am pregatit si am asteptat ocazia sa testez luneta, zisa si Sandybel, la magnificatii mai mari, acolo unde in mod evident binoclul nu poate ajunge.
Am pus in sacosa tot ce aveam prin casa, SW 25mm, TV Plossl 20, BCO 18mm, Hyperion 17mm, TV Plossl 10.5, TV PM 5x, luneta si trepiedul foto si am observat trei tinte:
1. Luna, desi cam jos, inca era luminat cerul si mici norisori se plimbau peste tot, insa vizual mi-a placut ce am vazut, se vedeau detalii de la magnificatia minima, 10x, si rapid am trecut la focale din ce in ce mai mici, detaliile continuau sa apara. Neavand alta varianta am pus 5x-ul si impreuna cu ocularul Plossl 10.5 am ajuns la aprox. 115x. Spre surprinderea mea imaginea era inca vie, deloc intunecata. M-am concentrat pe un detaliu specific, am ales craterul Piccolomini, era cel care mi-a sarit in ochi, avea si un munte destul de proeminent in centru, ulterior am constatat ca defapt erau doua varfuri separate printr-o vale/crapatura vizibila destul de clar, mai ales la magnificatii mari. Inca n-am aflat ce dimensiune are crapatura insa se vedea destul de bine.
2. Saturn, am asteptat sa iasa dintre case, si a iesit dupa o scurta asteptare, eram curios daca vad separatia dintre inel si disc, si s-a vazut cred din prima, la 12x. Increzator in fortele opticii am sarit rapid la 115x, surpriza a continuat si planeta s-a vazut "curat", separatia clara, inelul subtire, taios, imaginea luminoasa. Se vedea un punct alb la o distanta si pozitie ce ar corespunde lui Titan (conformm Stellarium). N-as putea spune ca am vazut diviziunea Cassini, mi-ar fi placut, poate ca se poate insa ochii imi jucau feste, becurile iluminatului public/privat imi enervau ochii si creierul, neavand motorizare planeta iesea repede din campul vizual, asa ca am renuntat.
3. Oscilez indecis intre camp aparent mic si mare, acum dupa cateva teste as cam avea o concluzie: la planete/Luna nu conteaza deloc campul aparent, detaliile planetare pareau la fel de bune si in 40' si in 68', campul aparent devine irelevant, defapt imi pare ca toate ocluarele au acelasi camp. Insa plimband aiurea luneta prin puzderia de stele am sesizat destul de clar ca senzatia este mult mai placuta cu un camp aparent mare, deja 50' semanau cu privitul prin gaura cheii. Concluzia trista e ca ar fi utile si oculare de camp mic si oculare de camp mare, si oculare de focala mica si oculare de focala mare, vorba lui catalin dumitru: sigur producatorii de oculare jubileaza in aceste zile.

[Teo B01]

La planete cu luneta 80 /330

Ieri noapte am avut ocazia sa observ planetele (Saturn si Jupiter ) cu
https://astrovest.ro/site/index.php/skywat...0mm-detail
prin ocularul de 25 saturn aparea ca o stea, prin 6 LE Planetary a desvaluit adevarata fata si a aratat inelele (vazut dor unu ) si un satelit bonus Titan, 2.5 SW ceata totala alta dat a avut rezultate

[Mircea Pteancu]

Valy

Mi-a placut tot ce ai scris.
Numai la concluzia ta privitoare la oculare si pe care o numesti ''trista'', nu.
Mie imi pare a fi una vesela. Asta e adevarata distractie: sa ai si telescoape cat poti de mari dar si mici, de tipuri optice cat mai diverse, sa folosesti si oculare de camp cat mai larg dar si de grosismente cat mai mari, sa ai si instrumente mono dar si binoculare ... si niscaiva filtre ... si ++++
Daca ai din toate cate ceva, combinatiile si permutarile sunt atat de numeroase ca nu te mai saturi de acest hobby in veci. Ceea ce este foarte bine !
Succes la noile observatii cu Sandybel, este un instrument strasnic !

TeoB01

Foarte interesant instrument !
Daca da rezultate la planete la F/4 atunci acea luneta trebuie salutata cu palaria in mana.
M-ai facut foarte curios ce rezultate va da pe un cer curat, astept cu interes noutati.
Stiu ca Neil English pregateste un ghid de observatii cu luneta 80x400mm.

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Aseara, Luni 12 Decembrie a.c. am facut observatii desi vremea a fost mai degraba potrivnica. Cerul era strabatut de mase mari de nori cirrus, aerul fiind paclos.
Dar folosind mariri de pana la 156x, am constatat ca seeingul era in jur de Pickering 8, deci foarte bun.
Instrumentele folosite au fost luneta cu obiectiv Swift 818 D=60mm F=500mm si telescopul Maksutov ETX 90X1250mm.

Cu luneta 60x500mm am apucat sa verific buna functionare a unor mici modificari pe care le-am facut:

-La 20x/ Plossl Sirius 25mm campul a fost mult mai generos decat era necesar pentru cuprinderea Pleiadelor.

-Iar la Hyade asteptarile mele au fost chiar depasite.
Calculul arata ca luneta ar trebui sa aiba un camp efectiv de 156 minute.
Ori aseara am ''prins'' in acelasi camp vizual atat perechea de stele Theta 1-2 Tau cat si Sigma 1-2, cu Aldebaran si oastea stelara din preajma lui. Ceea ce, dupa Stellarium inseamna cu cinci minute de arc mai mult, adica 161 minute. Nu ma deranjeaza !

-La Theta 1 / Trapezul lui Orion am vazut trei stele la 20x.

-La NGC 1981 s-a vazut ''scheletul crocodilului''.

-La M42 se zarea nebulozitate.

-Am rezolvat Mintaka si STF 747 si cam atat. Deoarece am fost lenes si nu am confectionat parasolar, obiectivul s-a aburit la scurta vreme.

ETX 90mm a rezistat mult mai bine la aburire deoarece purta parasolarul Makului TS 100mm.
Am folosit ocularul Plossl Sirius 25mm/ 50x si ocularul zoom Seben 8-24mm pentru mariri de la 52x pana la 156x:


-Am incercat, sa rezolv Lista lui Lockyer, fara mare speranta de a o finaliza.
Mintaka a fost separata foarte larg.
Companionul lui Rigel s-a zarit uneori daca zona era acoperita de norii subtiri care actionau ca un filtru.
Zeta Ori a fost rezolvata, AB cu dificultate. In peticele de cer senin se vedea si AC.
Sigma Ori/ STF 762 a fost una dintre marile suprize ale serii. Se vedea tot timpul ca tripla deci se vedeau AB-D si AB-E spre Est. Dar cand priveam la 156x spre D, aflat la 13'' spre Est, se vedea si AB-C ,cu companionul 8.8mv la 11'' spre Vest.

stop cadru cu raportu' ca iar e senin, merg la observatii, revin
noa, gata ... ''veni, vidi, observati'' si motor
Lambda Ori, rezolvata-separata ca tripla
Si cam atat din Lista lui Lockyer. Cu un Mak de 90mm n-are nici un rost sa incerc sa rezolv 52 Ori. Este fizic imposibil.
Dar, una peste alta, hobbitul acesta Mak 90mm s-a descurcat mai mult decat onorabil cu acele stele din Lista lui Lockyer ... care sunt de nasul sau ... mai exact ... de corectorul sau !

-Exista insa in Orion stele duble si multiple pentru toate gusturile si aperturile. Am tintit ETX spre Eta Ori/ DA 5 AB pe care a rezolvat-o si separat-o cu brio la 156x/ zoom Seben 8mm si cu atat mai mult la 178x / Ortoscopic Vixen 7mm Circle V.

-La asa rezultate ... mi s-a urcat democratia astronomica la cap si m-am aventurat sa incerc rezolvarea dublei 32 Ori/ STF 728 de la Est de Bellatrix/ Gamma Ori si care are acum o separatie de 1.3''.
Ceea ce am vazut a fost primara alba avand lipita de ea, in cadranul I, discul Airy gri-galbui al companionului mai slab luminos, aflat la 178x intre aceasta si primul inel de difractie. Deci separare -nici vorba dar rezolvare = da !
Seeingul a fost bun, la Pickering 8. Marirea a fost generoasa la 178x, deci undeva spre maximul util.
Este probabil prematur sa ma pronunt dar convingerea mea este ca ETX atat poate. Nu cred ca voi obtine in viitor rezultate mai bune.

Alte observatii:

-La Alcyone/ STFA 8 in Pleiade se vedeau cei trei companioni , formand un triunghi. M45 este deja prea extinsa, nu incape in campul ocularului Plossl 25mm dar nu-i nici departe de asta.

-In Trapezul lui Orion se vedeau patru stele

-In roiul NGC 1981 se vedeau mai multe stele decat in luneta Swift 818.

-Iota Ori a fost rezolvata si separata ca tripla, in acelasi camp cu STF 747

- Nebuloasa M42 se vedea mult mai extinsa ca in luneta de 60mm si se zarea slab si M43.

-M35 -Castor ca tripla - Delta Gem-negativ - NGC 2169/ rOIUL ''37'' cu dubla din coltul cifrei ''3'' rezolvata

-Alfa Cas si Eta Cas ca tripla -M103, slab luminoasa cu 13/14 stele, inclusiv dubla ''din varf'' rezolvata

-Roiul Dublu din Perseu si ET Cluster din Cassiopeia, slab luminoase, vazute prin nori subtiri

-Iota Cas ca tripla, am facut schita

-Theta Aur ca tripla.

A fost o buna sesiune de observatii. Stop, ca nu mai rezistam la frig.

Mircea

[Mircea Pteancu]

Joi 2 Februarie a.c., am efectuat observatii cu luneta 45x300mm.
Am folosit grosismentele, respectiv ocularele:
12x/ Plossl Sirius 25mm
13x/ Celestron asferic 23mm
30x/ Plossl Sirius 10mm
50x/ Plossl Celestron 6mm
60x/ ortoscopic Vixen 5mm.

Observatii :

- In Pleiade am numarat aprox. 30 de stele cu ocularul de 25mm cat si cu cel de 23mm.
In lantul de stele de la Est de Alcyone se vedeau cinci stele cu privire directa si o a sasea stea de 8,88 mv, foarte slaba, mai mult cu privirea periferica.
Dar aflam din interogarea CDS a lui Aladin Lite ca aceasta stea HD 23665 este variabila.

Steaua dubla ADS 2755 (sau S 437) din M45, cu separatia de 39'', se vedea si ea slab luminoasa, marunta dar rezolvata, cu companionul de 8,13mv dupa StelleDoppie.

La 12x si 13x, se vedeau cu efort toti cei trei companioni ai lui Alcyone. Cei doi companioni de la NV erau slab luminosi, cel mai slab fiind E de 8,73mv.
Din toate acestea, am dedus azi ca azi-noapte am atins o magnitudine limita de 9mv cu luneta de 45mm. Adica magnitudinea limita pentru o apertura de 25-30mm pe un cer negru, fara Luna si fara poluare luminoasa. Asa de bine stam ...

- Hyadele sau Cr 50 - roi foarte estetic intr-un instrument atat de mic - mi-au permis sa compar campurile vizuale efective ale ocularelor Sirius 25mm si Celestron 23mm. Campul ocularului asferic a rezultat a fi cu cateva procente mai mare.
Dar nu regasesc asterismele vazute pe cer cu ceea ce vad in Stellarium si Aladin Lite, nu pot exprima numeric diferenta.

- In roiul Cr 69 am numarat noua stele.

- In roiul deschis NGC 1981 am vazut opt stele la 13x/ asferic 23mm si zece stele la 30x/ Plossl 10mm.

- In Trapezium Ori am vazut trei stele la 30x/ Plossl 10mm si patru stele la 50x/ Plossl 6mm. Steaua B era era cea mai slab luminoasa. Sa retinem ca aceasta stea, numita si BM Ori este variabila intre 7,9mv si 8,7mv intr-o perioada de 6,5 zile (ne spune Bob King).
Cine stie in ce toane am prins-o acum !?

- La 30x, M42 se vedea binisor, tinand cont ca eram inevitabil in rafalele de lumina selenara.
Privind cu atentie se zarea chiar si steaua GVT 3 si M43, foarte slab luminoasa si mica.

- STF 767, larg rezolvata si separata.
Chix total insa la Iota Ori ...

- Cr 70 a prezentat aprox. 30 de stele, inclusiv asterismul S.

- Sigma Ori s-a vazut ca dubla la 13x si tripla la 30x.
STF 761 s-a vazut numai ca dubla larga. B si C nu au fost rezolvate.

- Cr 65 a fost observata in doua campuri, este prea mare pentru campurile efective de ''doar'' 4 grade si ceva ale lunetei de 45mm.
Steaua 119 Tau iese in evidenta din cauza culorii rosu-oranj intense.
Am rezolvat la 30x dubla STF 730, cu separatia de 9,7'', aflata in ''inima'' roiului Cr 65.

- Roiul Praesepe adica M44, cunoscut inca din Antichitate, este un obiect foarte estetic in luneta mea ''scolara''.
In varful asterismului in V din acest roi, se vede steaua tripla ADS 6915 sau S 571 in care am vazut companionii D si G.
Pentru a o vedea ca dubla subarc BU 584 cu separatia de 0,9'' ... va trebui sa revin cu telescoape ceva mai mari.

- Iota Cnc a fost rezolvata si separata la 13x si a prezentat un contrast de culoare bland.
Primara este galben aurie iar companionul, de la 31'' distanta, s-a vazut alb.
Deoarece obiectivul de 45mm a fost conceput pentru observatii terestre - pentru identificarea spre doborare a unor tinte aeriene mai exact, prezinta franja rosie in anumite conditii. Raspunsul cromatic este deci afectat si, probabil de aceea, nu am zarit nuanta usor albastruie a companionului lui Iota Cnc.

Un pic de off-topic ...
Cat de eficiente au fost mijloacele precum Richtfernrohr 10x45mm, si toate celelalte din acea epoca ?
Aici vedem lunete ca cea din care am motive sa cred ca provine obiectivul lunetei mele:

https://www.historicacollectibles.com/it/b...ogert-3638

Iar aici aflam povestea neromantata a ''Operatiunii Tidal Wave'' de bombardare a campurilor petroliere de la Ploiesti la 1 August 1943.
Dintre cele 178 de bombardiere care au pornit in misiune, au reusit sa se intoarca la baza din Libia doar 88, dintre care peste 50 grav avariate.
500 de aviatori americani au pierit sau disparut in misiune.
Germanii si romanii au pierdut un avion si vreo 40 de soldati.
De aceea numele neoficial al operatiunii a ramas ''Black Sunday''.

https://www.youtube.com/watch?v=-rWX6-PaEYk&t=6s

( Cam pentru asa ceva a fost conceputa lentila de 45mm.
Spun toate acestea doar pentru a va informa cu cine aveti a face si a va sfatui sa aratati respect micii lentile. )

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Luna Octombrie 2023 este o luna record pentru mine. Un record nu prea laudabil deoarece consta in cele mai multe observatii neconsemnate in rapoarte.
In aceasta luna mi s-a imbogatiti dotarea cu un vizor binocular Nikon de foarte buna calitate si pe care l-am testat pe trei telescoape. Multumesc Tudor !
Am intrat apoi in posesia unui ocular Tele Vue Radian 3mm pe care l-am testat pe doua telescoape iar un ocular Q70 pe standard de 2'' este la mine pentru familiarizare. Pentru ultimele doua, multumesc Armand !
Am avut placerea sa fiu vizitat de catre Sorin aka ''sorini'' impreuna cu binoscopul sau de 70mm si cu care am facut observatii o seara intreaga si ne-am distrat foarte bine,vazand zeci de obiecte. Multumesc Sorin !
Toate aceste observatii au fost ca un fel de febra, luat de val am omis sa notez ce obiecte am vazut si cum s-au vazut.
Dar de acum revin la normal.

In aceasta seara de Miercuri 25 Octombrie a.c. am efectuat observatii cu telescopul Maksutov ETX 90mm F/14 cu ocularele Sirius Plossl 25mm/ 50x + Sirius Plossl 10mm/ 125x + ocular zoom Seben 8-24mm/ 52x - 156x.

- Am centrat cautatorul 6x30mm pe Luna. A trebuit sa refac acest reglaj deoarece cautatorul a ramas asa cum l-am folosit pe ''Ratusca cea urata'' la observatiile din ''Noaptea cercetatorilor''.
Cerul era strabatut de nori subtiri iar prognoza nu era buna. Detaliile selenare se vedeau excelent in pauzele dintre nori si estompate cand erau acoperite de norii subtiri.

- La Saturn sevedea bine globul si inelul, slab o banda iar cu vederea periferica se zarea Titan spre NV

- Epsilon 1-2 a prezentat cinci stele : A,B,C,D si I la 125x,cu inele de difractie frumos desenate

- Rasalgheti/ Alfa Her avea sa devina Regina Balului, rezolvata si separata larg, cu primara de un oranj intens si companionul cu focuri verzui, fiecare disc Airy vazandu-se pe inelul de difractie al celeilalte stele iar inelele de difractie erau imbratisate. Imagine feerica !

- IC 4665 in Ophiuchus s-a vazut cu 15 stele rezolvate

- Pi Aql a necesitat marirea de 156x pentru a fi bine rezolvata dar si atunci, doar intermitent, dupa capriciile norilor.

- Zeta Lyr, larg separata si Beta Lyr cu trei companioni in forma de litera Y

- M57 s-a vazut ca un covrig cetos, foarte intunecat iar din roiul Steph 1 s-au vazut doar componentele AB ale stelei duble H 6 3 - descoperita deci de Herschel, tatal

- Prognoza meteo adversa se confirma, nu mai era cer cat de cat liber decat spre Est.
Am rezolvat Almach/Gamma And cu contrast de culoare uimitor de viu pentru atmosfera atat de cetoasa.

- NGC 457 incape la fix in campul ocularului Plossl 10mm la 125x.

- Am incheiat cu Jupiter la care se vedeau doua benzi, Europa si Io la mica distanta spre Vest si Ganymede si Callisto la distanta mare spre Est.

Norii au acoperit intreg cerul.
M-am bucurat ca am profitat de cerul senin ... asa cum a fost si cat a fost.
Seara aceasta de 25 Octombrie 2023 nu se va mai intoarce. Stop.

Mircea

[Mircea Pteancu]

Sambata 9 Iunie a.c. am facut observatii cu luneta RFT 60x380mm, cu obiectiv si tub primite de la Erwin care, la randul sau, le-a primit de la Lentilozaur.
Am folosit grosismentele, respectiv ocularele urmatoare : XCel 25mm / 15x + Sirius Plossl 25mm / 15x + Celestron SPlossl 10mm/ 38X + BCO 6mm / 63x si ocularul zoom Svbony 170 10-30mm pentru mariri de la 13x la 38x. Am folosit o prisma diagonala Porro dar si una Amici.
Cerul a fost de foarte paclos, cu nori razleti de medie si mare altitudine si a avut tot timpul observatiei o culoare argintie.

Observatii :

* Luna, in crepuscul, foarte frumos vizibila ca o secera subtire, langa hornul casei vecine, cu numeroase detalii de relief vizibile la 38x. Imaginea aceea mi-a dat un puternic imbold sa continui testul. A fost o imagine foarte pitoreasca.

* Am rezolvat si separat stele duble sau multiple :

- Eps 1-2 Lyr ca dubla STF 37

- Zeta Lyr / STFA 38 al carei companion abia se zarea in ocularele de 25mm si in SP 10mm. In ocularul zoom, companionul lui Zeta Lyr s-a vazut deja foarte bine la 13x.

- STT 525 doar ca dubla AC
- Beta Lyr s-a vazut doar ca dubla STFA 39 AB

- ''cealalta dubla-dubla'' formata din STF 2740 + STF 2744 a fost bine vizibila la 38x

- Niu Dra / STFA 35 a fost rezolvata deja la 13x. Nu-i de mirare, imi amintesc ca am rezolvat aceasta dubla cu lunete simplet cu aperturi minuscule ( 15mm !) si cu binocluri galileene.

- Mu Dra / Alrakis / STF 2130 a fost doar rezolvata la 63x. Sa nu confundam insa steaua Alrakis cu planeta cu acelasi nume din ''Dune'' a lui Frank Herbert.

- 16+17 Dra , rezolvata si separata ca tripla.

- Omicron 1 Cyg , separata ca tripla, dar nu cu contrast tricolor ci bicolor in ocularul zoom deoarece companionul C abia se vedea din cauza paclei.

- Albireo, separata fara dificultate dar cu contrastul de culoare puternic afectat de pacla.

- 16 Cyg, larg separata.

- Cor Caroli, separata la 15x.

- Algieba/ Gamma Leo , separata la 63x.

- La Polaris a trebuit sa vanez un sfert de ceas imaginea companionului ascuns in ceata atmosferica. L-am vazut apoi in repetate randuri dar foarte , foarte slab luminos.

- Gamma din Delfinul a fost ultima dubla a serii dar si ultimul obiect observat. Tot cerul fusese deja acoperit de nori albiciosi.

- Marea surpriza a serii a fost ''dubla-dubla'' Eps 1-2 Lyr/ STF 2382 AB + STF 2383 CD.
Eps 2, dubla mai luminoasa, a fost rezolvata si separata iar Eps 1 doar rezolvata dar cu D bine vizbil, lipit ''deasupra'' lui C. Asta contrazice toata experienta mea de pana acum. Eram convins ca am nevoie de minim 70x pentru rezolvarea ''dublei-duble''. Si, in nici un caz, nu ma asteptam la acest rezultat de la aceasta lentila de 60mm in care, la 63x, stelele apar inconjurate de un halou, o ''atmosfera'' rosiatica.
Dar asa e realitatea, uneori ignora parerile si prejudecatile noastre cele mai ''bine stabilite''.

* Am observat si obiecte DSO, dupa caz, desi nu speram sa reusesc, vazand aspectul cerului :

- Mel 111 a incaput in campul de 3,9 grade al ocularului XCel 25mm pe diametrul de la dubla 17 Com pana la dubla STT 245. Doua stele duble din roi se vedeau rezolvate la 15,2x si anume 17 Com / STFA 21 AB si 12 Com/ SHJ 143 dar numai AC.
Banuiesc insa ca roiul deschis Mel 111 lipseste din meniurile de observatii ale telescopistilor din cauza diametrului imens de patru grade si jumatate. Este mentionat mult mai frecvent de binoclistii care pot sa vada, daca privesc cu atentie, dubla 17 Com rezolvata.
Dar eu indemn telescopistii sa cerceteze indeaproape roiul Mel 111 deoarece pot observa ''acolo'' multe stele duble foarte interesante precum si un numar uimitor de galaxii.

- M56 a fost zarit cu foarte mare greutate si numai cu ''vederea lui TREX'' dar un dram mai bine ca M71.

- M 71 a fost de asemenea zarit numai cu ''vederea lui TREX''.

- M57 a fost bine vizibila.

- M27, desi slab luminoasa, a fost bine vizibila si ''foarte mare''.

- ''Blinking Nebula'' / NGC 6826 a fost detectata la 38x tocmai datorita efectului de ''blinking''. Cand o vedeam cu vederea periferica, arata ca o stea dubla. Cand o priveam direct, nebuloasa disparea. S-a vazut ceva mai bine la 63x dar inca era foarte mica.

Concluzii :

1) Luneta 60x380mm este functionala. Trebuie sa o estetizez si , eventual, sa-i pun diafragma in tub.
Toate ocularele testate se incadreaza in plaja de focalizare a focuserului.

2) Am testat cu ocazia de mai sus prisma diagonala Amici. Din fericire, nu introduce aberatii observabile in gama de grosismente 13x - 38x. Voi putea folosi asadar aceasta luneta si la observatii de stele variabile, folosind hartile AAVSO ''normale'', destinate binoclurilor.

3) Ocularul zoom Svbony model 170 : 10 -30mm a functionat foarte bine si il voi folosi mereu cu aceasta luneta. Imaginile stelelor la 13x sunt ''punctiforme'' pe intreg campul vizual, stelele sunt mai luminoase ca in ocularele Plossl iar saturatia de culoare este intensa.
Aritmetica, ce sa vezi, a functionat ! Campul aparent aL acestui ocular,la focala de 30mm, este foarte mic , de doar 33 grade.
Dar 33 / 12,67 = 2,6 grade adica 156 minute = un RFT ''foarte RFT'' !
Ce bun ar fi un asemenea camp pe doburile mele de 200mm si 250mm ...

Cer senin, Mircea

[zoth]

Aseara 17 iun ac, am urmarit ocultatia stelei SAO 158401 mag 5,1 de catre Luna. Fenomenul a avut loc la cateva minute dupa apusul soarelui (ora 21.02) deci afara era aproape zi. Am folosit mica luneta Tecnosky 70ED la magnificatiile de 16x, 47x si 105x. La magnificatia de 16x nu am vazut steaua probabil din cauza luminii de afara insa la celelalte magnificatii am putut urmari faza de imersie care la mine a avut loc la ora 21.19. Inainte de emersie au inceput sa se adune norii iar la ora la care SAO 158401 trebuia sa scoata nasul de dupa luna era deja bloc compact intins pe o zona considerabila. Am fost nevoit sa ma multumesc doar cu prima jumatate a fenomenului.

[iulian90]

Aseara am observat si eu ocultatia stelei SAO 158401, care mai are si denumirea ET Virginis, fiind variabila.
Am observat-o prin reflectorul Sky Watcher de 130/900mm dar am si fotografiat-o cu camera foto Canon 450D montata pe reflectorul de 130mm (am observat vizual ocultatia prin vizorul optic al camerei) si la mine faza de imersie s-a petrecut la ora 21:20 TLR iar faza de emersie la ora 22:22 TLR.
Am reusit sa fotografiez steaua atat inainte de imersie cat si dupa emersie, desi se vede greu pe imagini. Vizual steaua era mai usor vizibila.

[Mircea Pteancu]

zoth si Iulian

Va multumesc pentru postari chiar daca nici eu nu am mai bantuit pe aici de doua luni.
''Cine stie ... cunoaste'' deci apreciaza (si) observatiile prin instrumente mici.

Eu am sa fac o confesiune ca sa fiu inteles de ce ma incapatanez sa fac observatii si cu intrumente mici.
In 2011 am primit de la Alin Tolea dobsonianul care-i poarta numele, ''Toleascop'' D =200mm F = 1232mm. Nu-i un instrument mare dar nici mic nu este. Telescopul cantareste 18 kg din care tubul optic participa cu 12 kg. Mai ales dupa ce l-am vaccinat impotriva luminilor parazite, ba mai mult, as putea zice, dupa idioteniile globaliste in mare voga, ca i-am facut operatie de schimbare de sex. Deci mai ales dupa ce telescopul a fost modificat cu tub inchis, am facut vreun an si jumatate observatii, de preferinta, prin el.
Mi-am amintit apoi ca am si dobul de 125mm ba chiar si lunete de 60mm sau chiar mai mici. Am incercat sa fac observatii prin acestea. Nu mai mergea ... Inainte de a face observatii cu apertura de 200mm, vedeam detalii pe planete si rezolvam stelele duble permise de apertura si cu dobul de 125mm si cu lunetele.
Nu am inteles o vreme ce s-a intamplat. Dupa mai multe teste am realizat: am patit o atrofiere, un fel de orbire functionala. Ochiul si rutinele complexe din organism, din sistemul nervos care il asista, si-au pierdut sensibilitatea, capacitatea de a vedea detalii in conditiile de lumina mult mai putina si de abundenta redusa de detalii, aduse de aperturile mici. Ori procesul vederii este din acest ppunct de vedere aditiv si ierarhizat. Datorita folosirii preponderente a unei aperturi mai mari, mi-a scazut per ansamblu abilitatea ''de a vedea''.
Atunci am decis ca voi face o rotatie a instrumentelor, ca voi face in mod regulat observatii si cu aperturi mici. Diferentele, socurile la care este supus ochiul observatorului care procedeaza asa , nu pot sa fie decat benefice.
Acum sunt absolut convins ca daca l-ai lua pe Mel Bartels, care de decenii foloseste doar aperturi kilometrice si l-ai pune sa faca observatii cu o luneta de 60mm, nu ar vedea nimic. Nu din vanitate si din ''cine nu-s eu'' ci pentru ca efectiv nu mai vede aproape nimic printr-on apertura mica. Are loc acel fenomen de orbire functionala. Care nu este benefica ci dimpotriva, afecteaza capacitatea observationala a persoanei in intregul ei.

Sfarsitul confesiunii.

Mircea

[tudor]

Foarte interesanta observația cu folosirea prin rotite a instrumentelor mici cu mari. Și eu am observat că folosirea binoclurilor de mână, gen 10x42, mă țin într-un fel de formă observationala. E un fel de anti anchilozare a capacității de observare la ocular.

[Mircea Pteancu]

Dupa primele doua saptamani bacoviene din Decembrie, intrasem in sevraj si ma temeam ca-mi pierd ''cinstea si onoarea'' de observator. Ei bine, pot sa rasuflu usurat, am reusit pana acum sa tezaurizez cinci observatii pentru luna curenta.
A cincea observatie - sper sa nu fie ultima pe aceasta luna - a avut loc in seara acestei zile de Sambata 21 Decembrie a.c.. Instrumentul folosit a fost telescopul Maksutov ETX 90mm F/ 13.9 cu maririle de 50x/ Plossl Sirius 25mm + 42x - 125x/ ocularul zoom Svbony model 170: 30mm - 10mm.

Am inceput seara de observatii cu o chermeza planetara. Era inca crepuscul dar pe cer se vedeau, la mica inaltime, Venus la Vest si Jupiter la Est. Cerul a ramas partial acoperit de nori pe toata durata observatiei.

Venus: a prezentat un terminator usor convex. Am apreciat o faza de 56% - 58% pentru ora 16:20 UTC. Am apreciat in felul urmator: 50% pentru jumatatea iluminata + 1/8 din raza discului venusian pentru sageata convexitatii, adica 50/8. De aici a rezultat faza estimata la 56% - 58%. Daaar ce dezamagire pe capul meu, Stellarium asta ma troleaza tot timpul si indica valori diferite de ale mele. In acest caz , de pilda, indica o faza de 60% ...
Observarea lui Venus a avut loc in modul direct, cu ocularul in portocularului telescopului, fara diagonala.

Saturn: se vedea deja cu ochiul liber la Vest de meridian, cand am terminat cu ochiadele spre Afrodita.
Am vazut, la 125x si prin diagonala, discul aplatizat, inelul de forma aproape filiforma, umbra inelului in jumatatea superioara a emisferei nordice si Titan la Est, la aproximativ 1,5x diametrul inelului.

Jupiter: a prezentat, in ordinea descrescatoare a intensitatii, NEB, SEB, NTB si intunecarea spre Polul Sud. Spre Vest de planeta se vedeau trei sateliti galileeni si unul spre Est. Din Stellarium am aflat ca solitarul de la Est era Ganymede iar cei trei muschetari de la Vest, in ordinea departarii de planeta erau Io, Europa si Callisto.
Am dat note luminozitilor satelitilor si anume, de la Est spre Vest, i-am notat 1-2-3-4. Satelitul de la Est fiind 1, adica cel mai luminos iar cei de la Vest, aliniati in sir magaresc, tot mai slab luminosi, adica 2-3-4. Ei bine, vad ca totusi Stellarium imi mai si da dreptate, uneori.

Am schitat cele trei planete, ca nu au fost multe de desenat.

Alte observatii:

- In Auriga am rezolvat 14 Aur ( care-i inclus si in ISWATIT ) dar numai AC, deci ca dubla cu separatia de 14,3''. B, cu separatia de 9'' nu a fost vizibil.

- La fel am patit si cu Theta Aur care a fost rezolvata ca dubla AB cu separatia de 4,2''. C nu a fost vizibil.

- La ETX nu am si RDF si cautator optic si de aceea ma descurc mai greu cu acest instrument. Am avut indoieli dar mi-am incercat norocul, daca tot incepusem sa observ in Auriga. Si bine am facut !
Am reusit sa observ cele trei roiuri aurigane. Cel mai slab vizibil a fost M37 dar acesta a fost, in mod paradoxal si cel mai bogat in stele. Am numarat in acest roi cel putin 25 -28 de stele. M37 este un roi fascinant.
Urmatorul a fost M38 unde s-a vazut foarte bine forma de X , sau de fluture si unde am numarat vreo 20 de stele.
M36 a fost cel mai luminos dar si cel mai rarefiat, am numarat 15 stele iar dubla STF 737 din centru, cu separatie de 11'' a fost rezolvata.

- STF 742 cu separatie de 4,1'' a fost bine rezolvata dar M1 nu a fost vizibila. Noa, doar am incercat ...

- M42 si M43 au fost vizibile dar foarte decolorate fata de imaginile cu care sunt rasfatat de dobsoniene.

- In Trapezium am vazut patru stele, B fiind slab luminoasa.

- Am rezolvat apoi ca duble doua stele care sunt de fapt triple: Lamba Ori si Zeta Ori. Constelatia Orion era inca la joasa inaltime si de aceea la Zeta Ori am vazut companionul B asa de parca cineva se antrena cu el la ping-pong, intre steaua primara si inelul de difractie natal.

- Sigma Ori s-a vazut ca tripla si la fel si STF 761 din acelasi camp vizual.

- ETX a reusit la numai 125x sa rezolve si sa separe Eta Ori / DA 5, separatie 1,8'' si numai sa rezolve cu discuri tangente, splendid vizibile pe 32 Ori cu separatie de 1,3''. Ce sa-si mai doreasca fericitul posesor de telescop mic ?!

- Pai, ce altceva decat sa revada M35, bogat in stele, Castor ca tripla si NGC 2169/ Roiul ''37'' in care STF 848 cu separatie de 2,6'' a fost rezolvata la 125x.

- Picioarele au inceput sa-mi inghete asa ca m-am lasat dezamagit de M45 care, asa cum m-am asteptat, nu a incaput in campul vizual. Un lucru e sigur ... ''nu le poti avea pe toate''.

Dar lucrurile nu s-au terminat aici. Astronomia asta in multe belele te poate baga !
Am confectionat parasolarul lui ETX dintr-o bucata de teava PVC de 110mm. Care, din intamplare, se potriveste pe diametrul exterior al tubului ca o manusa. Ba chiar, se potriveste prea bine. Din cauza frigului, parasolarul s-a gripat pe tub. Am zis ca rezolv inauntru, la caldurica. Si am rezolvat. Dar a trebuit sa sprijin telescopul cumva si l-am pus pe masa de bucatarie. Pe scurt, am gaurit fata de masa acum, inainte de Craciun. Astept furtuna ! Daca vedeti ca nu va urez ''sarbatori fericite'' inseamna ca nu am putut sa iau cu mine PC-ul pe covorasul de la intrare.

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Fratilor ! Daca cineva va mai spune ca nu se pot face observatii astronomice faine cu o apertura de 90mm, apoi trimiteti-l linistiti pe acela la shrink !
In aceasta seara de Vineri 7 Februarie 2025 am iesit la observatii cam fara tragere de inima. Pe cerul paclos se vedeau Luna, Jupiter, Marte si cateva stele luminoase. Si atat. Nu, nici vorba sa-i dau drumul din lesa vreunuia dintre doburi ... n-avea rost. Oare ?
Am luat din panoplie makul ETX 90x1250mm cu doua oculare: Plossl Sirius 25mm si Svbony 10-30mm zoom model 170. Arunc doua, trei ocheade spre Luna si Jupiter si ma voi retrage iar in hibernare, socoteam eu.
Nici nu am apucat sa instalez telescopul ca iata prima surpriza care mi-a deschis pofta de joaca. Pe cer se vedea slab un halou lunar care cuprindea cerul de la Betelgeus in Sud pana la Capella in Nord; de dincolo de Aldebaran in Vest pana aproape de Marte, la Est. Camera Nikon S3300 se pare ca si-a dat duhul iar telefonul Allview, desi permite reglari ISO etc este orb in lumina slaba. Asa ca am facut o schita.
Apoi am pus in statie telescopul, pe montura pipe Penelopa.

Observatii:

- Detaliile fine de pe Luna erau afectate de pacla

- La Jupiter se vedeau NEB-SEB-STB, ultima slab luminoasa. NTB se zarea numai cu vederea periferica.
Ganimede tocmai fusese eclipsat si era la distanta de o raza spre Est, la altitudinea Polului Nord, cu Europa si Callisto mai departati, spre Est. Io facea opinie separata la Vest.

- Pleiadele nu incap in acest instrument, nici macar in campul ocularului Plossl 25mm. Care, cica, ofera o marire de 50x. Hm ... ''e ceva putred in Danemarca'' a zis marele dramaturg ''Scuturasulita'' si are dreptate. Cum se face ca in doburile de 200mm si de 250mm, aceleasi Pleiade incap, nu complet dar in mare parte in campul aceluiasi ocular ? Raspuns: pentru ca in catadioptrice, datorita utilizarii diagonalei, se lucreaza la focala mai lunga decat cea nominala. Deci marirea cu ocularul de 25mm nu este de 50x ci , probabil, mai apropiata de 60x.
Alcyone, cu cei trei companioni, a fost larg rezolvata.

- In Orion am rezolvat Lambda Ori ca tripla si Delta Ori, cu separatie uriasa.

- La Zeta Ori am dat kix in mai multe tentative. In a doua jumatate a sesiunii am revenit, seeingul s-a imbunatatit si am rezolvat si separat clar Zeta Ori AB. Nici urma insa de C.

- Iota Ori a fost rezolvata si separata din prima dar si aici, nici urma de companionul slab luminos C.

- Sigma Ori a fost rezolvata ca tripla si la fel si STF 761 invecinata.

- Pentru conditiile date, M42 se vedea cu nebulozitate extinsa.

- GVT3 insa era cam tot ce se vedea din M43, foarte slab luminoasa.

- In M41 am putut numara 20 de stele la ''50x'' . Culoarea oranj a stelei HIP 32406 se vedea binisor.

- M-a bucurat mult rezolvarea lui Rigel la care companionul de vedea undeva la Sud, bine separat la 125x.

- Inca si mai mult m-a bucurat rezolvarea lui Eta Ori/ DA 5 la care companionul se vedea dincolo de ora 1:30. Vestul l-am apreciat la ora 8:00, deci Estul era la ora 2:00. Ora 1:30, cat am estimat eu PA ar fi 75*. StelleDoppie indica PA= 79*. Bingo ! Am facut schita.

- Urmatorul obiect a fost Marte unde am vazut, la 125x, calota polara nordica si doua grupuri de pete. O pata singulara in zona temperata nordica si un grup alungit, format parca din doua pete, in zona temperata sudica, ambele in ''emisferul vestic'' ( ca sa folosesc un termen de-al lui Anestin, dragul de el).
Am consultat ''Mars Profiler'' de la Sky and Telescope si am aflat ca pata nordica era Mare Acidalium iar ''grupul sudic'' este format din mai multe formatiuni barsoomiene. Ceea ce am putut eu zari au fost , cel mai probabil, Sinus Meridiani - pata vestica si Mare Erythraeum - pata estica a grupului.
Ei bine, incepe sa-mi fie frica de piticul acesta ETX !

- Castor a fost rezolvata glorios ca tripla.

- In M44 am vazut cele doua stele multiple din asterismul ''V'' ca triple.

- Am incheiat cu Zeta Cnc la care, cu mare greutate, am zarit AB sub forma cifrei ''8'' cu companionul ''inainte'' de Nord. StelleDoppie indica PA = 347* si o separatie de 1,1''. Sub puterea de rezolutie a lui ETX. C se vedea bine,''dupa'' Nord. Dar nu la 64* cat zic dumnealor, ci mai degraba 50* - 55*. Asa am vazut si am schitat, maine incarc schitele facute azi.

In concluzie, conditii foarte proaste dar sesiunea de observatii a fost fantastic de buna !

Cer senin, Mircea