[Erwin]

Mircea, doar forumul a devenit desuet, se observă, se învață și se construiește de multe ori mai mult decât apare pe aici, în privința asta poți sta liniștit.

Felicitări și succes lui Ovidiu în continuare.

[Mircea Pteancu]

Multumesc Erwin !

Inteleg ce spui, si Armand imi repeta aceasta dar nu este asa. In urma cu cativa ani, prietenul meu Virgil Scurtu mi-a pasat parola lui de FB ca sa-l ajut, sa elimin tot felul de cereri de prietenie si mesaje care-l incurcau. Pe Scurtu nu l-a pasionat si interesat vreodata cu adevarat spatiul virtual. Ca daca l-ar fi interesat, avea o minte foarte mobilata, ar fi fost o stea a Internetului. Sa revenim ... asa ca vreun an si jumatate am fost prezent pe FB si am vazut ce se intampla. Forumul este doar invechit dar structural este un instrument incomparabil mai sistematizat ca FB. Pe FB informatia este dezorganizata si efemera din cauza accentului pus exclusiv pe noutate. Nu conteaza ca majoritatea noutatilor sunt exclamatii idioate gen ''wow'', acestea au prioritate absoluta. Si de dragul lor, se balmajeste, searhiveaza ne sistematizat restul, tot restul. Pe servere pe care ori nu ai acces ... ori nu ai acces. Acolo pe FB nu gasesti nimic. Ca e bun de ceva FB e pura iluzie, iluzia actualitatii. Nu-i bun pentru comert si nici nu-i bun pentru discutii de natura tehnica unde ai nevoie de arhive cautabile si perene.
Oricum, si FB -ul mult admirat si laudat pe nemeritate, a intrat deja in crepuscul.

Mircea

[Erwin]

Știu ce zici și sunt de acord, Mircea. Dar nu la FB m-am referit în mesajul meu ci la realitatea de zi cu zi, de băieții tineri și entuziaști cu care am interacționat mult în ultimii ani. Există tinere speranțe, în ciuda Dobi-Tok-ului care a capturat multe minți.

{end_offtopic}

[Mircea Pteancu]

Asa cum v-am povestit mai sus, Ovidiu participa activ la reconstituirea tehnologiei de producere a lentilelor gen secolul XVII.
Mai jos puteti citi despre testarea pe cerul real a unor lunete simplet cu lentile polisate pe fetru, comparate cu cele polisate pe hartie, teste observationale efectuate de Ovidiu pe 29 si 30 Octombrie.

Ovidiu Cotcas a scris:


[b]Observatii din 29 si 30 Octombrie a.c. cu refractoare simplet (singlet) de 2,2 m si 2,1 m, cu o apertura de 37 mm[/b]

Noaptea trecuta am avut cateva surprize majore in timpul observatiilor efectuate cu lentila polisata pe fetru (2,1 m) si cea polisata pe hartie (2,2 m). Conditiile de seeing au fost exceptionale; cele mai bune inregistrate pana acum in aceasta perioada.

La prima examinare, imaginile au fost vizibil mai clare si mai bine definite prin lentila polisata pe fetru, comparativ cu cea polisata pe hartie.
Acest lucru se datoreaza in principal calitatii inferioare a prelucrarii optice la lentila polisata pe hartie (lentila Nr. 2).
Totusi, figurile de difractie stelare au fost mai bine conturate la lentila polisata pe hartie, desi imaginile lunare si planetare nu atingeau acuitatea si rezolutia celei polisate pe fetru (lentila Nr. 3).

Planeta Saturn s-a prezentat, de asemenea, mai bine prin lentila polisata pe fetru decat prin cea polisata pe hartie (Nr. 2). Am putut atinge o marire maxima utila de 133x pe Luna, cu detalii bine definite, in timp ce prin lentila polisata pe hartie am obtinut imagini bune pana la maxim 108x.

Aici se afla o inregistrare video care ilustreaza imaginile Lunii obtinute cu lentila de 2,1 m folosind un ocular Plossl de 20 mm:

https://www.youtube.com/watch?v=h9vmzWBOqIc

Multe dintre observatiile recente au fost realizate utilizand oculare Kepler artizanale, cu distante focale de 20 mm, 14 mm si 11 mm. Am selectat lentilele cu focala scurta de cea mai buna calitate pe care le aveam, iar rezultatele optice sunt excelente. De asemenea, confectionez adaptoare pentru lentile cu distante focale mai mari.

Observatia lui Jupiter - 30 octombrie, cu refractoarele cu focalele de 1320 mm, respectiv 1300 mm, intre orele 00:30 si 01:40 TLR.
Am observat planeta Jupiter folosind lentila polisata pe hartie, cu distanta focala de 1320 mm (obiectiv de 28 mm diametru util), cat si cu lentila polisata pe fetru de 1300 mm, ambele utilizate la aceeasi deschidere efectiva de 25 mm.

Lentila polisata pe fetru (25 mm deschidere efectiva):

Fata de observatiile din luna August, benzile ecuatoriale ale lui Jupiter sunt acum mult mai usor de detectat cu aceasta lentila, datorita seeingului excelent.
Cu ocularele Kepler (20 mm, 14 mm si 11 mm), benzile principale se observa clar. Imaginea oferita de ocularul de 11 mm a fost deosebit de impresionanta - banda polara sudica si separatia dintre benzile polare si ecuatoriale au fost evidente si clare.

Lentila polisata pe hartie (1320 mm):

Contrastul general a fost mai bun, iar benzile de nori s-au evidentiat mai clar. La o deschidere de 25 mm, acestea erau deja vizibile, iar prin extinderea diafragmei la 28 mm, benzile s-au remarcat si mai pronuntat comparativ cu imaginea prin lentila polisata pe fetru. Contrastul a fost superior, iar detaliile atmosferice joviene se reliefau foarte bine.
Diferenta nu a fost semnificativa, in principal pentru ca deschiderea lentilei polisate pe hartie a fost marita astfel incat a putut oferi detalii mai bune iar benzile s-au putut observa mai usor, totusi, lentila polisata pe hartie ofera un contrast putin mai ridicat.

Ambele obiective (cu distante focale de aproximativ 1,3 m) prezinta o calitate optica mai buna decat cea a lentilelor de 2,1 m si 2,2 m. In ansamblu, lentila polisata pe hartie ofera un contrast mai bun si o difractie stelara mai curata decat cea polisata pe fetru.

Totusi, lentila polisata pe fetru ramane de foarte buna calitate - reda detaliile atmosferice principale ale lui Jupiter, doar cu un contrast ceva mai redus. Stelele duble, precum Castor, apar foarte bine definite prin ambele obiective.

Jupiter observat cu lentilele de 2,1 m si 2,2 m:

Lentila de 2,1 m polisata pe fetru ofera o imagine excelenta, mult superioara celei polisate pe hartie. La 107x (ocular Kepler), Jupiter prezinta un contrast foarte bun si detalii atmosferice clare. Benzile ecuatoriale si polare se disting fara efort.
Chiar si la 142x (ocular Plossl de 15 mm), imaginea isi pastreaza claritatea, desi scade usor luminozitatea. Aproximativ 107x reprezinta marirea optima pentru aceasta lentila in observatiile lui Jupiter.

Cu lentila polisata pe hartie de 2,2 m, diferentele in calitatea imaginii si detaliilor nu sunt mari, in principiu sunt la fel. Totusi, daca ambele lentile ar fi fost fabricate la acelasi nivel de precizie optica, lentila polisata pe hartie ar fi putut oferi un contrast usor mai bun si o imagine mai ascutita si o claritate mai buna a imaginilor de difractie stelara decat cea polisata pe fetru.
La 108x, Jupiter arata bine, dar nu la fel de contrastat ca prin lentila polisata pe fetru; nivelul detaliilor este similar la o deschidere de 37 mm.

Comparand lentila de 1320 mm polisata pe hartie cu cea de 1300 mm polisata pe fetru, prima ofera un contrast mai ridicat si o vizibilitate mai buna a detaliilor fine.

Pentru ca aceasta diferenta sa fie evidenta, ambele lentile trebuie sa aiba o calitate optica echivalenta, iar polisarea cu hartie trebuie realizata corect, cu un contact uniform intre suprafete si un model Ronchi perfect liniar.

Observatii cu lunetele aeriene cu focale de 3,4 m, respectiv 3,5 m:

Folosind lentila polisata pe fetru ''replica Huygens'' (focala de 3,5 m) la o deschidere de 40 mm si o marire de 87x (ocular Plossl de 40 mm), imaginile lunare au fost foarte bune. La o diafragmare de 38 mm, imaginea a devenit si mai clara, desi usor mai intunecata.
Lentila prezinta o performanta excelenta, chiar si in prezenta unor mici defecte de suprafata, oferind figuri de difractie bine definite si imagini curate ale stelelor duble la 40 mm deschidere.

Saturn s-a vazut excelent la 40 mm, fiind asemanatoare cu desenul lui Huygens obtinut cu telescopul sau de 12 picioare (vezi mai jos).
Totusi, nu am reusit sa observ planeta Jupiter cu lentila de 3,5 m.

Cu lentila polisata pe hartie (focala de 3,4 m) si o deschidere de 46 mm, calitatea imaginii s-a imbunatatit considerabil - se observa detalii foarte fine in figurile de difractie ale stelelor stralucitoare si imagini lunare exceptional de clare la 136x (ocular Plossl). Seeingul a fost, de asemenea, excelent, contribuind la claritatea generala.

Saturn a prezentat o imagine curata si detaliata a inelelor, cu o imbunatatire evidenta fata de lentilele de 2,1 m si 2,2 m (testate ambele la 37 mm deschidere). Inelele au fost vizibile foarte clar la 136x cu lentila polisata pe hartie (ocular Kellner de 25 mm). Pentru Saturn, mariri mari pot fi utilizate fara pierdere de contrast, spre deosebire de Jupiter.

Comparand lentila de 2,2 m polisata pe hartie cu cea de 2,1 m polisata pe fetru, cea din urma ofera rezultate mai bune datorita calitatii optice superioare si executiei mecanice mai precise. Totusi, daca ambele ar fi fost realizate cu aceeasi precizie de suprafata, lentila polisata pe hartie ar fi depasit-o, oferind o imagine mai clara, cu contrast mai mare si figuri de difractie mai curate.

Imaginile obtinute cu Lentila Nr. 3 (focala 3,4 m) sunt excelente pana la 133x pentru observatiile lunare, planetare si stelare. Pe stele se pot folosi mariri chiar mai mari decat pe Luna sau planete, fara degradarea calitatii imaginii.

Steaua dubla Mizar prezinta discuri Airy frumoase, vizibil mai clare decat prin lentila polisata pe fetru - bine definite, perfect circulare si clar separate la 85x.

[Mircea Pteancu]

Experimentele si testele lui Ovidiu cu lunetele simplet continua.
Astfel, Ovidiu a scris:


Observatii cu luneta cu obiectiv polisat pe fetru, focala 1300 mm la 28mm diametru:

Problema a fost clarificata: lentilele polisate pe hartie ofera cele mai bune imagini de difractie stelara si un contrast superior la observatiile planetare.
La observarea Lunii prin ambele lentile, nu exista diferente semnificative in calitatea imaginii - este dificil de stabilit care dintre ele are performante optice mai bune.

Calitatea optica a ambelor lentile, utilizate la o deschidere efectiva de 28 mm diametru, este foarte buna; testul Ronchi efectuat pe stele arata linii perfect drepte, indicand o suprafata optica corect figurata.

In ceea ce priveste imaginile de difractie, lentila polisata pe hartie obtine rezultate superioare, in timp ce lentila polisata pe fetru se situeaza pe ultimul loc.
Prin lentila polisata pe fetru, stelele precum Altair, Vega si Mirach apar complet albe, indiferent de culoarea lor spectrala reala. Primul inel de difractie este alb cu o usoara nuanta rosiatica si foarte subtire, urmat de alte doua inele concentric dispuse, mai mici si mai putin luminoase.
Observatia a fost efectuata cu un ocular Kepler, cu focala de 11 mm, alcatuit dintr-o lentila plan-convexa, oferind o marire de 118x.

Planetele, in special Saturn, se vad bine la 118x - inelele apar ca o linie fina si clara. La o marire mai mica, de 92x (cu ocular Kepler de 14 mm), imaginea devine mai luminoasa, mentinandu-si contrastul.
La o deschidere redusa la 25 mm, structura de difractie ramane aceeasi, insa discul Airy devine usor mai mare.

Lentila polisata pe hartie, focala 1320 mm, diametru 28 mm

Discurile Airy ale stelelor Vega, Altair, Mirach si Gamma Andromedae - in special Vega si Altair - sunt foarte bine definite, cu un disc Airy mai mare si mai clar, de culoare usor galbuie si cu un contrast excelent. Primul inel de difractie este rosu si considerabil mai gros decat cel observat la lentila polisata pe fetru, urmat de alte trei inele concentrice de luminozitate redusa.

Imaginile obtinute sunt asemanatoare cu cele furnizate de lentila polisata pe pasla a refractorului de 28/1200 mm. Ambele prezinta aceleasi caracteristici de difractie, insa imaginile obtinute prin lentila polisata pe pasla au un contrast ceva mai ridicat, desi structura optica este identica.

Planeta Saturn apare mai clara si mai bine definita prin lentila polisata pe hartie, cu aproximativ 10% fata de cea polisata pe fetru. Diferenta nu este majora, insa la stele avantajul lentilei polisate pe hartie este semnificativ - aproape 50 % imbunatatire in calitatea imaginilor de difractie fata de lentila polisata pe fetru.
Metoda istorica de polisare pe hartie produce suprafete optice de calitate foarte buna, capabile sa redea imagini de difractie precise, comparabile cu cele obtinute prin polisare pe pasla.


Observatii asupra planetei Jupiter

Rezultatele sunt similare: lentila polisata pe hartie ofera un contrast mai bun. Benzile ecuatoriale si zonele polare sunt mult mai evidente decat prin lentila polisata pe fetru - o imbunatatire de aproximativ 10% in contrast si claritatea detaliilor atmosferice.
Principalele benzi de nori si centurile polare se disting mai clar si mai usor prin lentila polisata pe hartie. Observatii facute cu oculare Kepler 14 - 11mm prin ambele lentile.

Observatii asupra stelelor duble

Stelele duble, precum Mizar, Gamma Andromedae si Albireo, se vad foarte bine prin ambele lentile. Totusi, structura de difractie este mai precisa prin lentila polisata pe hartie, unde discurile Airy sunt mai mici, mai clare si bine separate.


Observatii cu telescoapele aeriene de 3,5 m si 3,4 m
Rezultatele sunt asemanatoare.
Saturn se observa foarte bine prin lentila polisata pe fetru de 3,5 m, la o deschidere de 40 mm si o marire de 87x (ocular Plossl de 40 mm). La mariri mai mari, imaginea se degradeaza vizibil.

Prin lentila polisata pe hartie de 3,4 m, la o deschidere de 46 mm, imaginea obtinuta la 85x (ocular Plossl de 40 mm) este mult mai clara, discul planetei prezinta un contrast sporit si o luminozitate mai mare, iar inelul este foarte bine delimitat.
La 133x se mentin aceleasi caracteristici, cu o usoara scadere a contrastului.

Luna se observa exceptional prin ambele lentile, in special prin cea polisata pe hartie, la 133x imaginea are un efect vizual impresionant. Aberatia cromatica este vizibila, dar poate fi corectata aproape complet prin utilizarea unui filtru galben-inchis, oferind cele mai bune imagini lunare obtinute pana in prezent.

Comportamentul optic pe stele

Prin lentila polisata pe fetru (deschidere 46 mm), discul Airy este alb, iar structura de difractie este identica cu cea observata in refractorul mic, la 87x cu ocular Plossl. Stelele apar mult mai luminoase datorita deschiderii mai mari.

Prin lentila polisata pe hartie (46 mm deschidere, 85x cu ocular Plossl de 40 mm), imaginea este vizibil imbunatatita: caracteristicile de difractie sunt foarte clare, discul Airy al stelelor este galbui, mai bine definit si cu un contrast superior fata de lentila polisata pe fetru. Primul inel de difractie este rosu si semnificativ mai gros decat la lentila polisata pe fetru.

Concluzie

Rezultatele sunt remarcabile. Conditiile de seeing au fost considerabil mai bune in aceasta sesiune de observatii decat in noaptea precedenta.
Lentilele polisate pe hartie demonstreaza o performanta optica excelenta, producand imagini de difractie bine definite si un contrast mai ridicat decat lentilele polisate pe fetru - atat in observatiile stelare, cat si in cele planetare.

Ovidiu Cotcas