Index
Index forum Index forum
Autentificare Autentificare
Inregistrare Inregistrare
Cine este online Cine este online
Galerie imagini Galerie imagini
Calendar evenim. Calendar evenim.
Cautare detaliata Cautare detaliata
Ghid forum Ghid forum
Album astrofoto
M51aklein.jpg
Imagine aleatoare
Blog
Inregistreaza-te pe forumul astronomy.ro
Colaboratori

Te intereseaza un domeniu al astronomiei si ai vrea sa scrii pentru siteul nostru? Alatura-te echipei noastre.

Meteo
Vremea in Bucuresti
Statistici forum
Numar total de mesaje in forum: 201124
Numar de utilizatori inregistrati: 2705
Cel mai nou utilizator inregistrat: luciham20
Cei mai multi utilizatori conectati au fost 399 la data de Joi Dec 31, 2015
Actualmente sunt 0 utilizatori pe chat   
Aceste date se bazeaza pe utilizatorii activi de peste 5 minute
Legenda
Mesaje noi Mesaje noi
Nu sunt mesaje noi Nu sunt mesaje noi
Forumul este inchis Forumul este inchis

Mars Project - Terraformarea planetei Marte


Du-te la pagina Anterioara  1, 2, 3, 4, 5 ... 37, 38, 39  Urmatoare
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect  

Science Fiction

Subiectul anterior :: Subiectul urmator  
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Autor Mesaj
Erwin
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 02 Aug 2008
Mesaje: 8170

Motto: panta rhei

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 01 Noi 2015 00:02 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Cred că lucrurile astea sunt deja binecunoscute de specialiști, noi aici suntem doar "părerologi". Smile
_________________
binocluri: 8x22, 7x50, 7x42, 10x50, 10x80, spotting: 10x46, 20x60
refractoare: 60/700, RFT70 F/4, 80/900, RFT 110 F/5.5, Meade 90 F/10
reflectoare: MTO-11CA 100/1000, Cass Clasic 8"F/15, dobson newt.158/1240 DH
monturi: piston AZ mount (R), Vixen GP
Sus
CAdi
Membru
Membru


Data inscrierii: 07 Iun 2015
Mesaje: 1939

Motto: Cogito ergo sum


MesajTrimis: 01 Noi 2015 08:46 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

nobody a scris:
Vorbim despre: Delta-v budget https://en.wikipedia.org/wiki/Delta-v_budget

Voyager 2 a plecat cu o viteza orbitala de 36 km/s pe o orbita eliptica pana la Jupiter.
https://solarsystem.nasa.gov/basics/bsf4-1.php

Rachetele (mai ales cele cu mai multe trepte) nu au nevoie sa ajunga la vitezele cosmice (care se refera la proiectile fara propulsie) ca sa iasa pe orbita. Daca ar face-o, ar avea nevoie de acceleratii imense si ar avea probleme deosebite cu frecarea cu aerul.

Apropo, cum astepti pe o orbita ? Te pui si stai in spatiu, asa fix ?



Nobody , daca studiezi mai bine graficele tale pe care cu generozitate ni le-ai pus la dispozitie
ai vedea ca viteza de lansare a navelor spatiale este mult mai mica decat cea de croaziera.
In tehnica zborului interplanetar se folosesc anumite tehnici spatiale de interceptare si de
croaziera pentru a ajunge la anumite tinte fixe din Sistemul Solar.
Astfel din graficul al treilea vei vedea ca viteza de lansare minima a unei rachete este de 9.3
pana la 10km/s pentru a te inscrie pe orbita Pamantului ,dupa care are loc prin aprinderea unei noi trepte o accelerare la 11.2 km/s pentru a parasi campul gravitational (adica exact ce am spus cu a doua viteza cosmica (11.2 km/s) apoi au loc niste deccelerari pentru a ajunge pe orbita unui corp ceresc ,in speta Marte sau Luna (asa numitele delta v).
Se ajunge astfel in final la viteze de 4.1km/s la planeta Marte si 1.6km/s pt.satelitul nostru natural Luna.
Dupa care procedeul se reia in mod invers.
Graficul al doilea iti arata asa numitele traiectorii Hohmann care releveaza faptul ca pentru a aborda
planeta Marte nu trebuie sa zbori in linie dreapta ,trebuie sa zbori pe o orbita eliptica folosindu-te de campul gravitational al Terrei(de acolo si viteza de 42.12 km/s, adica 30 km/s viteza Terrei + 11.2 Km/s viteza de lansare)
Intalnirea de preferinta se realizeaza asa cum am mai precizat, pentru economie de combustibil , la opozitia lui Marte cu Terra.

In alta ordine de idei ,pentru ca tot insisti ,vitezele de lansare ale lui Voyager 1 sau 2 au
fost mult mai mici de pana la 15 km/s ,dar ele au ajuns pana la 45 Km/s datorita celei de
a doua lansari de pe orbita Terrei asa numita prastie gravitationala
care functioneaza nu numai pe Terra dar si pe oricare dintre planete din sistemul nostru solar .
Sunt niste ,,trucuri" de care pomenea si Erwin , adica la viteza initiala a navei se adauga, in
functie de felul cum se face orbitarea unei planete si viteza planetei respective pe orbita din jurul soarelui .
Aceasta viteza depinde foarte mult de locul unde se afla planeta respectiva pe orbita in jurul
soarelui .
Stii si tu legea a 3-a a lui Keppler care spune ca planeta strabate arii egale in
intervale egale de timp si ca in apropierea soarelui la periheliu planeta isi mareste viteza.
Inca ceva :
pentru planetele inferioare gen Mercur ,Venus ,conform legii gravitatiei nava va avea viteze
mult marite si este necesara micsorarea vitezei acesteia deci o deccelerare puternica ,iar
daca zborul se realizeaza catre planetele exterioare nava isi micsoreaza viteza ,dar aceasta viteza
se poate mari prin efectul de prastie gravitationala despre care am amintit.



200px-Gravitational_slingshot.svg.png
 Descriere:
Prastie gravitationala
 Marime fisier:  2.95 kb
 Vizualizat:  de 2695 ori

200px-Gravitational_slingshot.svg.png



Hohmann_transfer_orbit.jpg
 Descriere:
Hohmann transfer orbit
 Marime fisier:  14.72 kb
 Vizualizat:  de 2688 ori

Hohmann_transfer_orbit.jpg


Sus
nobody
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Apr 2010
Mesaje: 4125

Motto: Never ever give up !

Localitate: Nowhere

MesajTrimis: 01 Noi 2015 22:16 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Ai dreptate, nu are rost sa mai insist. In vise poti lansa nave cu orice viteza (in orice fel de cadru de referinta), sa le opresti pe orbita si sa lasi planetele sa te prinda din urma. Pe perioada asteptarii poti sa teraformezi Marte, Pluto, Jupiter, si de ce nu si Soarele, in timp ce gunoaiele se aduna mormane, pe strada pe care locuiesti. Vise placute. Vorba lui Erwin: noi aici suntem doar "părerologi" ["profesionisti" as adauga]. Cool
Sus
CAdi
Membru
Membru


Data inscrierii: 07 Iun 2015
Mesaje: 1939

Motto: Cogito ergo sum


MesajTrimis: 01 Noi 2015 23:19 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Cuvintele acestea ti le-ai spus singur .
Multumim...pentru diagramele si linkurile ajutatoare.
Sus
2SKY
Membru
Membru


Data inscrierii: 19 Dec 2012
Mesaje: 2697



Localitate: TIMISOARA

MesajTrimis: 02 Noi 2015 02:40 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

CAdi nu merge viteza initiala + accelerarea gravitationala ca la piata . O sonda face n rotatii , deci in functie de acceleratia ,masa ,nr . rotatii , distanta de planeta , da viteza la parasirea sistemului . etc.
Sus
starbuck
Membru
Membru


Data inscrierii: 23 Ian 2011
Mesaje: 1111




MesajTrimis: 02 Noi 2015 03:36 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Situatia cu cele trei viteze cosmice mentionate este urmatoarea (spun aceasta impreuna cu o completare a celor spuse anterior de voi): vitezele respective se refera la vitezele initiale imprimate corpurilor in cauza si reprezinta o actiune alternativa fata de actiunea continua a motoarelor de propulsie la orice viteza posibila. Chiar si cu 1 km/h o racheta (sau orice corp) poate depasi limitele sistemului solar daca teoretic dispune de energia si autonomia necesare acestui fapt. Desigur, in cazul vitezelor cosmice mentionate este foarte greu sa ignori fortele inertiale si cele de frecare cu atmosfera desi aceste viteze au fost atinse de corpurile rezultate in urma eruptiilor vulcanice sau a impacturilor asteroizilor asupra planetelor (de exemplu meteoriti gasiti pe Pamant proveniti de pe Marte sau de pe Luna, posibil si invers cel putin in perioada Proto-Pamantului). Oricum aici vorbim desigur de o scara mult mai mare a obiectelor. In plus, conform documentarilor si expunerilor voastre exista posibilitatea de a folosi orbitele planetelor pentru a economisi energia necesara deplasarii pana la ele.

Revenind la asteroizi e clar ca exista solutii de a ghida asteroizi cu masa convenabil aleasa astfel incat sa poata fi impulsionati sau ghidati pe traiectorie de intalnire cu Marte cu tehnologia existenta in acel moment. De asemenea dupa cum mentionam anterior in afara de impactul ghidat direct spe unul din polii martieni exista posibilitatea de a acumula acesti asteroizi pe orbita martiana in vederea lansarii lor ulterioare pe traiectorie de coliziune.

Cum anume dirijam un asteroid? Inca o data, masa asteroidului va fi factorul principal in aceasta abordare. Tehnologie in acest sens exista deja (chiar daca in faza de prototip), de exemplu proiectul Orion bazat pe propulsia cu impulsuri de explozii nucleare repetate - autonomie si impuls mare ale particulelor fara a avea nevoie de mediu de propagare ! Ceea ce mi se pare mult mai important este cum vor fi amplasate aceste motoare pe asteroid. Aici vad doua variante analogice metodelor terestre de a misca un corp pe o anumita traiectorie si-anume tractarea, respectiv impingerea acelui corp.
Tractarea pare cea mai simpla dar presupune amplasarea frontala pe sensul de deplasare dorit al asteroidului a mijloacelor de propulsie impreuna cu structura lor de sustinere si functionare, probabil o constructie modulara de genul statiei spatiale internationale. Acest ansamblu va asigura tractarea prin cabluri ancorate in asteroid. Avantaje: traiectorie precisa si reutilizarea motoarelor dupa aducerea in pozitie a asteroidului. Dezavantaj: necesita ghidare foarte precisa, orice abatere de la traiectorie necesitand consumuri mari de energie la corectiile de traiectorie cauzate de fortele inertiale ale asteroidului.
Impingerea presupune dispunerea acestor motoare pe suprafata asteroidului in minim trei puncte situate simetric in spatele asteroidului (din motive evidente) fata de centrul de masa al acestuia pentru a evita efectul de rotatie in jurul acestui centru si consumul suplimentar de energie. Avantaje: motoare de dimensiuni mai mici, ghidaj flexibil in timp din punct de vedere al directiei. Dezavantaje: posibila distrugere a acestor motoare daca recuperarea lor este dificila sau daca asteroidul scapa de sub control.
Parerea mea este ca ambele metode ar prezenta interes. O varianta ar fi folosirea tractarii pentru asteroizi mici respectiv, impingerea pentru asteroizi mari pentru a minimiza dezavantajele mentionate in cazul fiecarei metode. O alta varianta se refera la inversarea primei variante daca vom dispune de tehnologie suficient de avansata in vederea anularii complete a dezavantajelor respective (sau oricum cu o marja de eroare controlabila). In final, cele doua metode ar putea fi de asemenea combinate (asteroid cu tractiune integrala, acum si cu propulsie nucleara Smile ).
Sus
nobody
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Apr 2010
Mesaje: 4125

Motto: Never ever give up !

Localitate: Nowhere

MesajTrimis: 02 Noi 2015 04:32 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Felicitari pentru intelegerea vitezelor cosmice. Wink

Referitor la tractarea sau impingerea directa, rotatia aproape inevitabila (initiala/ulterioara) a asteroidului poate fi o problema. Cateva idei alternative mai gasiti aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Asteroid_impact_avoidance

O alta problema delicata (dpdv al unghiului de impact si al factorilor impredictibili) este sa nimeresti exact zona polara.
Sus
CAdi
Membru
Membru


Data inscrierii: 07 Iun 2015
Mesaje: 1939

Motto: Cogito ergo sum


MesajTrimis: 02 Noi 2015 08:10 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

2SKY a scris:
CAdi nu merge viteza initiala + accelerarea gravitationala ca la piata . O sonda face n rotatii , deci in functie de acceleratia ,masa ,nr . rotatii , distanta de planeta , da viteza la parasirea sistemului . etc.


Am spus altceva ?
Unde este piata ? Very Happy

Problema ridicata de Nobody ,referitoare la montarea unei rachete de dirijare
avand in vedere rotatia asteroidului, trebuie analizata !
Sus
starbuck
Membru
Membru


Data inscrierii: 23 Ian 2011
Mesaje: 1111




MesajTrimis: 02 Noi 2015 14:10 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Efectele rotatiei necontrolate a asteroidului in jurul centrului sau de masa pot fi contracarate intr-o mare masura prin folosirea combinata a celor doua metode mentionate, tractarea si impingerea. In acest caz daca fortele de propulsie fata-spate (pe sensul de deplasare) imprima viteze sincronizate singurul efect de rotatie semnificativ al asteroidului s-ar inregistra in jurul axei directiei de deplasare. Acest efect poate fi de asemenea destul de usor anulat daca ansamblul propulsor tractant se roteste sincron cu asteroidul pe aceasta axa si astfel este anulat efectul de torsiune asupra cablurilor de ancorare folosite la tractare.
Sus
CAdi
Membru
Membru


Data inscrierii: 07 Iun 2015
Mesaje: 1939

Motto: Cogito ergo sum


MesajTrimis: 02 Noi 2015 16:01 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

In primul rand trebuie sa se reuseasca aterizarea pe asteroid !
Cam greu avand in vedere ca el se roteste in jurul axei sale ...
Dupa cate cunosc exista un singur caz pana acum :
In 2014 robotul Philae lansat de pe sonda Rosetta (apartine ESA) a aterizat pe
cometa Ciuriumov-Gherasimenko.
Dar cometele nu se rotesc...
Legatura rachetei de dirijare, cu asteroidul ,(daca se reuseste aterizarea), poate sa fie si rigida
( o schela de rigidizare sau altceva ) ,nu numai elastica (prin cabluri si ancorare )
Bineinteles ca toate aceste dispozitive trebuie dimensionate si executate din
materiale corespunzatoare....
O problema care mai apare este si masa asteroidului tractat,care trebuie aleasa de asa natura ,
incat forta dezvoltata de racheta (sau rachete ),trebuie sa invinga fortele de atractie exercitate
de Soare si de planetele din jur, asupra asteroidului ales.
Sus
starbuck
Membru
Membru


Data inscrierii: 23 Ian 2011
Mesaje: 1111




MesajTrimis: 02 Noi 2015 16:36 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

"Harponarea" asteroidului (aplicata deja dar la scara mult mai mica in cazul sondei Rosetta) urmata de infasurarea motorizata a cablului va produce apropierea graduala si in ultima faza contactul controlat al navei cu asteroidul respectiv. Desigur, o viteza de rotatie prea mare a asteriodului ar fi periculoasa dar chiar si asa este posibila alegerea unor zone de ancorare in cadrul polilor momentani ai axei de rotatie a asteroidului unde viteza de rotatie este cu mult redusa.
Sus
CAdi
Membru
Membru


Data inscrierii: 07 Iun 2015
Mesaje: 1939

Motto: Cogito ergo sum


MesajTrimis: 03 Noi 2015 13:49 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

De ,, harponare '' si ,,tractare "' nici nu se pune problema.
Un asteroid are cateva milioane de tone plus viteze medii de 15Km/s .
Va dati seama ce forte trebuie desfasurate macar pentru devierea acestuia de pe traiectoria lui ?
New Horizons are o masa de cca 500Kg si nu a avut prea mult combustibil cu ea.
Cel mai greu a fost modulul de serviciu si control al lui Apollo 11 care continea si modulul lunar .
Impreuna aveau 30 tone dar ansamblul dezvolta o viteza de orbitare de numai 2.5 km/s .

Ar trebui ales un asteroid care trece foarte apropiat de Marte ,sau care in traiectoria lui pe orbita
s-ar putea ciocni cu Marte si eventual luate masuri, ca prin exploziile dirijate de care pomenea
Catalin Dumitru ,sa fie deturnat spre unul din poli.

Pana la urma cred ca tot ideea initiala a lui Catalin ar trebui aplicata : unul din ,,bolovanii'' lui Marte ,
Phobos sau Deimos ,sa fie prabusit la unul din poli !
Dar cum sa realizezi acest lucru ?
Sus
starbuck
Membru
Membru


Data inscrierii: 23 Ian 2011
Mesaje: 1111




MesajTrimis: 03 Noi 2015 19:53 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Nici nu trebuie abordati asteroizi de milioane de tone. Am precizat de multe ori "asteroizi de masa convenabila". E plin de ei in centura Kuiper. E oferta promotionala maxima ! Adica gratis, numai sa vii sa-i iei ! Smile
E greu de precizat acum care ar fi plaja de valori pentru aceasta masa convenabila dar acest fapt va fi posibil in concordanta cu tehnologia existenta la momentul respectiv. E inutil sa evaluam acum tehnologia actuala in acest context (navete si module de transport si intretinere, sonde si roboti) care actualmente are caracteristici mai mult exploratorii decat industriale.

Parerea mea este ca satelitii lui Marte sunt mult prea mari si grei pentru o asemenea abordare chiar si cu o tehnologie avansata (Phobos cu o dimensiune medie de 11 km si Deimos de 7 km). Din aceasta cauza chiar daca ar putea fi urniti ar putea produce mai mult pagube decat efectul scontat.
Ei au deja o stabilitate orbitala (chiar daca "numai" pentru urmatorii 50 mil. de ani dar pentru noi e mai mult decat suficient) si dupa cum s-a mai mentionat deja poate ca ar trebui folositi ca statii sau baze suplimentare de cercetare si monitorizare pentru actiunile de terraformare.


Ultima modificare efectuata de catre starbuck la 03 Noi 2015 21:00, modificat de 1 data in total
Sus
catalin dumitru
Membru
Membru


Data inscrierii: 22 Iul 2010
Mesaje: 2146

Motto: telescopul scuza mijloacele

Localitate: piatra neamt

MesajTrimis: 03 Noi 2015 20:02 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Candidatul cel mai bun ramane Phobos.
Asta din cauza ca are pe suprafata lui ceva grozav si anume acea concavitate de impact ,numai buna pentru concentrarea unor lovituri directionate repetate.
Practic se poate realiza o rafala de unde de soc reflectate intre acea depresiune si o alta sau alte explozii nucleare , totul amplificat de o atmosfera locala cat de cat consistenta , creata inainte de prima explozie nucleara si intretinuta la nevoie din rezervoare sau alte surse create ad-hoc .

Nu stiu daca e bine sa fie lovit polul chiar in centru , poate o zona marginala ar fi mai indicat , asta trebuie neaparat simulat pe calculator .

_________________
Hai noapte , hai !!
Sus
CAdi
Membru
Membru


Data inscrierii: 07 Iun 2015
Mesaje: 1939

Motto: Cogito ergo sum


MesajTrimis: 03 Noi 2015 21:49 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Phobos si Deimos sunt 2 fosti asteroizi captati ,,nu se stie in ce imprejurari " de planeta Marte.
Phobos are aprox. 22 de km in diametrul cel mai mare si se gaseste la inaltimea de ~9400 Km
fata de planeta Marte, iar Deimos are ~12 km in diametru si se afla la ~ 23400 de km fata de aceasta.

Canditatul cel mai serios ar fi Phobos care ,din datele obtinute pana acum, se pare ca are
o densitate mica pentru ca are corpul alcatuit din gheata si roca.
Acum, exploziile dirijate in acest caz nu ar fi valabile pentru ca l-ar faramita Confused
Cred ca in acest caz , s-ar putea aborda fostul asteroid ,cu rachete de dirijare, prin constructia unor
esafodaje de fixare .
Se poate calcula cam ce forta ar trebui imprimata pentru a invinge forta centrifuga care
contrabalanseaza gravitatia lui Marte si daca este realizabila aceasta solutie .
In orice caz s-ar putea amplasa mai multe rachete pe suprafata lui pentru ca se pare Phobos
nu se roteste in jurul axei sale ca ceilalti asteroizi sau se roteste extrem de lent.

In aceeasi masura si Deimos ar fi o solutie de rezerva avand in vedere distanta mai mare fata
de Marte .
Daca s-ar cobori si acest satelit rapid sub limita Roche, impactul la polul lui Marte ar fi semnificativ.
Am putea obtine astfel pe Marte ,eliberare de CO 2 (efect de sera ) lacuri cu apa dulce ,sau cel putin o mare sau un ocean... Smile
Sus
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect   Science Fiction Du-te la pagina Anterioara  1, 2, 3, 4, 5 ... 37, 38, 39  Urmatoare

Download topic
Pagina 4 din 39
 
Mergi direct la:  
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
Nu puteti atasa fisiere in acest forum
Puteti descarca fisiere in acest forum
© 2015 astronomy.ro
Termeni si conditii generale      Termeni si conditii forum      Contact