[molioa]

La inceput va salut pe toti astronomii! Am intrat si eu in radurile voastre, pentru ca sunt f. pasionat de univers si sper intr-o zi sa`l cercetez pe indelete. Pana una-alta, sunt doar un pasionat incepator
Cand timpul imi va permite, voi purcede la constructia unei lunete -am adunat in timp multe lentile, provenite din aparate optice- dar acum, as vrea sa va adresez o intrebare.
Am studiat constructia unui telescop, cred ca am inteles modul de functionare. Intrebarea este urmatoarea:
- De ce trebuie ca oglinda unui telescop sa fie neaparat din sticla, cand ea, oricum se arginteaza/aluminizeaza, deci va deveni opaca si oricum nu se vizualizeaza nimic prin ea? De ce nu ar putea fi, din tabla ambutisata, in forma parabolica si argintata/aluminizata/nichelata sau din inox, lustruita? Multumesc.

[alderamin59]

salut
Nu sunt unul dintre cei mai pricepuţi care scriu pe aici, dar vreau să te ajut punându-ţi o întrebare: poate ai observat că oglinzile de sticlă ale unor telescoape mai mari şi mai performante sunt răcite cu ventilatoare, înţelegi de ce ?
Altă întrebare: înţelegi ce se întâmplă cu orice metal supus la încălzire, sau de ce se lasă un spaţiu între capetele tronsoanelor de şine la calea ferată ?
Altă întrebare: ai fost cumva în faţa aşa numitelor oglinzi buclucaşe care te arată extrem de slab sau exterm de gras, sau deformează anumite părţi ale corpului; înţelegi de ce se comportă astfel acele oglinzi ?
Altă întrebare: de ce oglinzile se sparg şi metalele nu se sparg ?
Nu te ceartă nimeni pentru întrebarea ta şi nici ar avea vreun drept să o facă, dar ştiu pe cineva care se gândea să facă oglindă din .... beton !!! În conluzie ai gândit deja cu un pas înaintea altora. Succes !
alderamin59

[alderamin59]

Am omis să spun că întrebările mele vizează doar o infimă parte din problematica oglinzilor telescoapelor astronomice.
alderamin59

[molioa]

Mdea...chestia cu incalzirea si dilatarea metalului, si ca sticla este, probabil, cel mai rau conducator de caldura, am inteles-o si este un argument. Aici, ma gandeam ca fac observatii doar noaptea...si nici nu stiu cum se incalzeste oglida. Adica, cat de tare. In rest, amuzant raspunsul, apreciez bunele intentii si umorul, dar vreau ceva mai detaliat, si mai "stiintific" pot sa inteleg...

[Mircea Pteancu]

S-au experimentat si folosit si alte materiale inafara de sticla.

S-a folosit si platina,de ce nu s-a extins vei ghici singur.
Bronzul de telescop il omitem,ca e prea cunoscut.Dar si acolo, ''cate bordeie atatea obiceie'',adica fiecare mester ajungea la o formula proprie,nitel diferita de a concurentei.


Dintre celelalte metale,ca iti sunt dragi vad,s-a folosit aluminiul, pentru oglinzi maricele.Eu imi amintesc de una de 1.5 metri.
S-a folosit si otelul inalt aliat,gen Inox.
Si s-a mai folosit beriliul.
Toate metalele cristalizeaza,ceea ce impiedica obtinerea unei calitati foarte bune a suprafetei sau permit obtinerea ei mult mai greu.
Otelul este cel mai greu de utilizat,formeaza cristale de toata frumusetea.Ia aminteste-ti de la Studiul Materialelor de diagrama Fier-Carbon,ferita,austenita,cementita,cub cu fete centrate,cub cu volum centrat etc...Nu este omogen si izotrop pentru opticieni.E bun unde s-a amintit,la sine de cale ferata,poduri ,armaturi in beton etc etc
Aluminiul se preteaza destul de bine dar nu aluminiul ''dural'' pe care-l putem noi obtine.
Iar beriliul se prelucreaza foarte greu si este periculos pentru sanatate,fiind toxic.


Din cate stiu eu,oglinda cu diametrul de 1.8 metri care inlocuieste oglinda originala a Lordului Rose la Parsonstown in Irlanda,este tot una metalica.

Cand vorbim de materialele de oglinzi suntem ca in bancul acela cand vorbeste sotul cu sotia,ce sa faca,sa manance intai sau sa faca sex?La care raspunde sotia :''Cum vrei tu draga,si apoi mancam!''

Mircea

[molioa]

Gata! Am inteles perfect. Multumesc Mircea! Eu chiar aveam dilema asta, de ce trebuie neparat, ca oglinda sa fie din sticla. Probabil daca priveam macar o data printr-un telescop, as fi putut realiza cat de perfecta trebuie sa fie suprafata oglinzii si as fi inteles mai multe.

[Cosmin Albu]

Ma bucur ca mai este un pasionat in ale astronomiei la Bistrita

Daca o sa participati la o sesiune de observatii cu noi , o sa va dati seama de perfectiunea oglinzii de telescop


Cer senin!

[Laurentiu]

Beriliul este folosit pentru constructia oglinzilor viitorului telescop spatial James Webb. Nu cred ca vreti sa stiti cat de greu este de obtinut metalul acesta, cat e de scump si... toxic (mai precis carcinogenic - adica folosirea lui necorespunzatoare duce la aparitia cancerului)

[Erwin]

Bine ai venit!
Sticla iese în avantaj, nu numai că nu e toxică dar este şi stabilă chimic, nu oxidează, se deformează greu, îşi păstrează mulţi ani geometria la nivel de nanometri, precizia necesară unei oglinzi de telescop trebuind să fie de câteva ori mai bună decât lungimea de undă a luminii reflectate. Se prelucrează foarte bine prin abraziune.
Dezavantaje: se poate sparge uşor, costul creşte proporţional cu mărimea oglinzii pentru că este dificil de turnat fără defecte o cantitate mare. Sorturile de sticlă pentru optică pot ajunge la preţuri astronomice, dacă e vorba de un telescop performant, de dimensiuni mari. S-a mai discutat pe forum acest subiect, la secţiunea materiale pentru ATM.

[molioa]

[molioa]

Salutare astronomilor!
Acuma...iar o sa zic una zilele astea, mi-o cazut ochii pe un capac de vas yena, si studiindu-l bine, am constatat ca are o forma parabolica corecta. Nu l`am verificat cu un comparator, dar pare a fi corect -ca sa zic asa- ca perfect, doar daca pun comparatorul pe el, as putea sa-mi dau seama, daca este.
S`ar mai fi ceva...abajurul de la lustra, acela de forma parabolica Ma gandeam, ca oglinzi de telescop...
Asta, pentru cei ce construiesc homemade, oglinzi de telescop. Am lucrat in industria sticlariei, si imi inchipui ce inseamna slefuirea manuala, fara utilaje industriale.
Sa nu radeti prea tare de mine...nu vreau sa pun cozi la prune, e doar o intrebare.

[Mircea Pteancu]

molioa

nu-i nici o problema daca incerci sa pui...coada la pruna,unii se coxeaza,eu nu.Ceea ce apreciez mult este dorinta unui om de a invata,de a evolua,lucru imposibil fara a intreba,fara a discuta.
Iata trei carti de trei autori romani,in ordinea de mai jos,primul Virgil Scurtu (care este teoretic inscris si pe acest forum dar sta lipit ca timbrul de un alt forum),al doilea Matei Alexescu si ultimul Victor Nadolschi.
Iti sugerez sa descarci aceste carti pe calculatorul tau ,sa le citesti cu adevarat,nu rasfoiala gen Internet,intrebi unde ai nelamuriri si apoi vei intelege mult mai bine...''ce este militienii si ce vrea ei''.

http://89.122.40.35/sarm/carti/Observatorul/

http://89.122.40.35/sarm/carti/Cerul/

http://89.122.40.35/sarm/carti/Telescop/

Mircea

[Stanescu Octavian]

Precizia suprafetelor masurate in zeci de nanometri cat este necesar la optica prin reflexie nu se poate evalua mecanic cu "comparator" de fapt sferometru mai bine zis . sau poate 3D CMM ?
dar mecanic cu palpator cu atingere nu prea se merge sub juma de micron la masura.
deci capacul de Iena probabil ca e cu abateri de zecime de milimetru sau chiar milimetru.
daca te gandesti la vreo slefuire a capacului nu merge ca are raza de curbura extrem de scurta 30-40cm, si foarte suptire vreo 4-6mm .

[Erwin]

Dacă ai lucrat în domeniu, poate mai ai cunoştinţe şi poţi face rost de un blank sau două pentru şlefuire. Sticla "Iena" e de fapt pyrex şi ca material este bună pentru oglindă, dar nu ca formă şi dimensiuni, eventual dacă spargi şi topeşti câteva oale ca să obţii un blank suficient de gros şi fără defecte. În plus faţă de cărţile indicate de dl.Mircea, uită-te pe secţiunea ATM pentru că sunt vreo 2-3 topice cu jurnale de şlefuirea oglinzilor ale colegilor de pe forum. Din discuţiile lor poţi vedea că nu e aşa simplu cum pare, dar la ora actuală există posibilitatea de a procura materialele necesare din afară în kit sau de a cumpăra oglinzi gata făcute, iar tu să meştereşti tubul, montura şi celelalte piese.

[molioa]

Nu vreau sa ma bag la construirea unui telescop, mai ales ca, inca nu l`am inteles pe deplin, si sunt atatea oferte pe piata.
Bine, mai este de luat in calcul, si satisfactia lucrului facut de tine.
Dar, cum ziceam; ma ingrozeste gandul de a slefui manual un blank. Stiu ce munca presupune, fara un utilaj de slefuit.
Intr-o fabrica de sticlarie, sectia slaif/gravura se poate prelucra foarte usor, rapid, si in siguranta.
Eu am lucrat intr-o fabrica de sticlarie menaj, cu multi ani in urma, iar pentru fabricarea unui blank, s-ar impune constructia unei forme, modelarea se face prin fasonare, si mai important, reglarea temperaturii de recoacere. Cuptoarele industriale, cu banda, sunt pentru capacitati mari de incarcare. Iar temperatura de recoacere, pentru pahare (exemplu) nu este aceeasi cu cea necesara blankului. Si nici durata recoacerii, nu`i la fel. Ori aceste cuptoare fiind de consum mare de gaz, e clar ca nu se poate materializa ideea. Ar costa prea mult. Solutia ar fi, la un cuptor mic, cu rastele.
Daca recoacerea nu se realizeaza la temperatura si in conditiile necesare, apar tensiuni interne in produs, si se poate face tandari oricand. Chiar si dupa prelucrarea lui.
In sistem homemade, nimeni sa nu incerce fabricarea unui blank, prin topirea sticlei, ca nu vad cum ar reusi.
Ok! am mai lamurit ceva...trec la biblioteca