[tavy]

buna ziua. am un mic hobby sa privesc si sa ascult cerul. va rog sa ma ajutati cu date despre receptia semnalelor din spatiu in modulatie de amplitudine , 80-150 khz si 20-28 mhz. as dori sa stiu daca exista surse de semnale . va multumesc.

[Doru Dragan]

http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.ph...scop#15603

http://www.radio-astronomy.org/

[tavy]

buna seara forum.
am reacordat radioreceptorul pe vlf la 47-67 khz si receptionez cateva semnale,probabil si o baliza. nu am inca antena exterioara dar o sa o montez in week-end of time. cer senin la noapte.

[yo9gjx]

zona de banda de VLF si LF e alocata balizelor maritime si orare gen WWV sau DCF77.In gama de scurte pana in 30 mhz se poate ,,auzi" Jupiter dar doar daca ai imaginatie, zona e extrem de populata radio si propagarea se face in general prin reflexii pe straturile D si E asa ca vin semnale de pe toata planeta. Pata rosie genereaza zgomot pe 408 mhz si aici merge excelent doar daca ai echipament (aici te pot sfatui si indruma, ma pricep bine, sunt radioamator de vreo 25 de ani...Hi). Pe cine intereseaza, faceti o receptie in zona voastra pe 408mhz si 1,4ghz si daca nu apar zgomote parazite se poate monta un pui de radiotelescop.

[yo9gjx]

Cauta la adresele urmatoare
http://www.radioamator.ro/misc/asociatii.php?j=IS#tabel
Spune ca ai vorbit cu YO9GJX din Campina si ei te pot indruma

[tavy]

buna ziua. multumesc foarte mult y09gjx pentru detaliile acordate benzilor in care se poate receptiona ceva. daca ma puteti ajuta cu frecventele a citorva balize din banda care mi-ar folosi la control si acord.
daca imi permiteti am sa contactez curind pentru schema unui convertor pe 1,4 ghz . la revedere.

[cristirimer]

Radiotelescopul este un aparat (mai bine zis o instalatie de receptie) care permite receptionarea semnalelor din domeniul spectral al undelor radio emise de sursele cosmice. Intrucat aceste semnale au o putere extrem de mica (densitatea puterii mai mica decat 10^-26 W/mp x Hz) sunt necesare antene orientabile cu reflector parabolic de cel putin 10 m diametru si amplificatoare de semnal mic cu zgomot propriu extrem de redus (de regula racite cu heliu lichid), altfel semnalele utile sunt inecate in zgomotul propriu al receptorului.
Radioreceptorul radiotelescopului (partea electronica a instalatiei) nu este unul obisnuit pentru modulatia de amplitudine, ci mai degraba un masurator de camp de mare sensibilitate. Semnalele emise de catre radiosursele cosmice nu sunt asemanatoare celor de la emitatoarele terestre. Ele sunt in majoritatea cazurilor fie zgomote termice avand un spectru continuu cu o distributie conforma Legii lui Planck, fie radiatii de tip "sincrotron" produse de catre electronii care se deplaseaza cu viteze relativiste (mai mari decat o zecime din viteza luminii) in campuri magnetice foarte intense, la care intensitatea semnalelor scade pe masura ce frecventa creste. Doar o mica parte dintre acestea, cu intensitati extrem de mici, au o variatie pulsatorie cu perioade cuprinse intre 33 msec (pulsarul din Nebuloasa Crab) si cateva secunde, fiind emise de catre pulsari (stele neutronice in rotatie rapida) sau o densitate de putere relativ mare intr-un domeniu de frecventa foarte ingust - asa numitii "maseri cosmici", cel mai cunoscut fiind "linia de emisie a hidrogenului neutru" situata la frecventa de 1420.4 MHz. In cazul utilizarii unui radioreceptor pentru MA nu vom auzi decat un zgomot care creste cand pe directia lobului principal de directivitate al antenei se afla o sursa mai intensa. Sintagma "muzica universului" nu este decat o figura de stil.
In principiu se pot construi radiotelescoape si de catre amatori, daca sunt respectate cerintele impuse la realizarea antenei, iar receptorul radio are un zgomot propriu cat mai mic. Acest lucru este posibil prin utilizarea in primele etaje de amplificare a unor tranzistoare de tip MES-FET cu GaAs (se pot obtine prin demontarea LNB-urilor de la instalatiile de receptie TV prin satelit) sau, in cel mai rau caz, a tetrodelor MOS cu siliciu (cum sunt BF981 si BF964 - pana la 200MHz sau BF966 - pana la 800-1000MHz). Radioreceptorul trebuie sa lucreze fara reglaj automat al amplificarii (sa aiba amplificare fixa dar foarte mare), sa aiba o largime de banda variabila (cativa MHz, nu 9KHz ca in cazul receptoarelor MA comerciale, in cazul receptionarii radiatiilor termice si a celor de tip sincrotron si de cca. 1-2KHz in cazul undelor de tip maser) ca si o mare stabilitate de frecventa. La iesirea acestuia, dupa detectie, se va monta fie un inregistrator grafic, fie un milivoltmetru de curent alternativ, in locul difuzorului. Aceste cerinte pot fi indeplinite cu usurinta in ziua de azi de catre radioamatorii cu experienta. Scheme se pot gasi o sumedenie pe Internet, cu ajutorul motoarelor de cautare.

[cristirimer]

Dupa cum este cunoscut oricarui radioamator, atmosfera terestra, mai exact ionosfera, este transparenta pentru undele radio numai in domeniul situat intre 10 MHz si cca. 300 GHz. Frecventele mai mici de 10 MHz sunt reflectate, indiferent daca vin de la suprafata Pamantului sau din spatiu, iar cele mai mari de 300 GHz sunt absorbite puternic in atmosfera joasa prin fenomenul de ionizare atomica sau moleculara.
Pentru buna desfasurare a activitatii radioastronomiei au fost alocate unele benzi de frecvente in care este interzis lucrul emitatoarelor terestre de orice fel. In continuare atasez cateva liste utile celor interesati de radioastronomie:

Benzi de frecventa alocate radioastronomiei
13.36 - 13.41 MHz
25.55 - 25.67 MHz
37.5 - 38.25 MHz
73.0 - 74.6 MHz
79.25 - 80.25 Mhz
150.05 - 153 MHz
322.0 -328.6 MHz
406.1 - 410.0 MHz ( Faimosul 408 Mhz solar ! )
608.0 - 614.0 MHz
1330.0 - 1400.0 MHz ( Inceputul benzii de 21 cm )
1400.0 - 1427.0 MHz ( Banda de 21 cm )
1610.6 - 1613.8 MHz
1660.0 - 1670.0 MHz
1718.8 - 1722.2 MHz
2655.0 - 2690.0 MHz
2690.0 - 2700.0 MHz
3260.0 - 3267.0 MHz
3332.0 - 3339.0 MHz
3345.8 - 3352.5 MHz
4800.0 - 4990.0 MHz
4990.0 - 5000.0 MHz
22.01 - 22.21 GHz
22.21 - 22.50 GHz
72.77 - 72.91 GHz
86.0 - 100.0 GHz
105.0 - 116.0 GHz
140.69 - 140.98 GHz
144.68 - 145.75 GHz
146.82 - 147.12 GHz
164.0 - 168.0 GHz
174.42 - 175.02 GHz
177.0 - 177.4 GHz
182.0 - 185.0 GHz
217.0 - 231.0 GHz
265.0 - 275.0 GHz

Frecventele de emisie ale unor maseri cosmici
Deuterium (DI) 327.384 MHz
Hydrogen (HI) 1420.406 MHz
Hydroxyl radical (OH) 1612.231 MHz
Hydroxyl radical (OH) 1665.402 MHz
Hydroxyl radical (OH) 1667.359 MHz
Hydroxyl radical (OH) 1720.530 MHz
Methyladyne (CH) 3263.794 MHz
Methyladyne (CH) 3335.481 MHz
Methyladyne (CH) 3349.193 MHz
Formaldehyde (H2CO) 4829.660 MHz
Methanol (CH2OH) 6668.518 MHz
Ionized Helium Isotope (3HeII) 8665.650
Methanol (CH3OH) 12.178 GHz
Formaldehyde (H2CO) 14.488 GHz
Cyclopropenylidene (C3H2) 18.343 GHz

Frecventele pe care pot fi urmarite cateva radiosurse cosmice
Sursa Frecventa

Soare zgomotos 10MHz to 10GHz
Soare calm 151MHz to 10GHz
Luna 1420MHz to 10GHz
Jupiter 20.4MHz
Cassiopeia A 151MHz to 10GHz
Cygnus A 151MHz to 10GHz
Calea Lactee 10MHz to 1420MHz
Linia hidrogenului galactic 1420.4MHz
Taurus A (Nebuloasa Crab) 151MHz to 10Ghz
Virgo A (M87) 151MHz to 1420MHz
M31 (Galaxia din Andromeda) 1350MHz to 1420MHz
3C 273, 3C 295 (Quasari) 1350MHz to 1420MHz

Situatia zgomotului in cateva benzi de frecventa mai des utilizate
21.85 - 21.87 MHz = VN
150 - 152 MHz = VN
406 - 410 MHz = C/N
608 - 610 MHz = C/N
1350 - 1427 MHz = C
1660 - 1670 MHz = C
2.67 - 2.70 GHz = C
4.95 - 5.00 GHz = C
10.6 - 10.7 GHz = C
(Interference State: VN = Very Noisy, N = Noisy, C = Clean)

Mai trebuie sa precizez faptul ca frecventele semnalelor receptionate (in cazul radiatiilor de tip maser, care sunt foarte precise) pot diferi fata de cele cu care pleaca de la sursa, in functie de viteza relativa a sursei fata de observator, urmare a cunoscutului efect Doppler - Fizeau.

[/b]

[Andi]

Vremea asta urâcioasă te îndeamnă la "altelele"!
Pentru cine are doar fereastra şi balconul, ca locuri de observaţie, cum le am eu pe amândouă, am dat peste un radiotelescop pe măsură!
Cred că se poate trece peste bariera de limbă, pozele fiind explicite.
Dacă nu se îndreaptă vremea, dau "tronica" jos din pod!

[Doru Dragan]

Da Doamne Doara incepe sa se miste ceva si in directia asta

[Dan Vasiliu]

Pe site-ul http://www.aavso.org/observing/programs/solar/sid.shtml sunt instructiuni pentru contructia unui radiotelescop pentru observatii solare. Mai multe detali pe site. Dat fiind vremea urata si pasiunea mea pentru Soare am inceput constructia unui astfel de dispozitiv. Sper sa-mi iasa.

[zoth]

Dan, sa ne tii la curent cu evolutia lucrarilor, dupa cum ai putut observa sunt mai multi pasionati pe aici in ce priveste urmarirea activitatii soarelui.

[Dan Vasiliu]

Cel mai greu a fost cu procurarea sarmei. Pentru proiect imi trebuie cam 350 m. Nu se vinde decat la rola (la Kg) si are mult mai mult decat 400 m. Am cumparat o rola de sarma de cupru emailata de 0,3 mm pe care am dat ... 500 lei. Da da acuma pot sa fac o gramada de antene. Cine stie ... ? Prima mea antena magnetica (asa cica se cheama) o sa incerc sa o construiesc saptamana asta. Am gasit si un programel care calculeaza astfel de antene ca sa nu ma iau strict dupa ce au facut altii.
Pentru VLF receiver am gasit chestia asta:
http://freenet-homepage.de/dl4yhf/speclab/...ilter_ctrl
Oricum la iesirea din antena trebuie sa folossc un condensator variabil sau o cutie cu diferiti condensatori pentru a face antena sa intre in rezonanta cu lungimea de unda pe care doresc sa o studiez. Sper sa iasa ceva.

[Dan Vasiliu]

Programelul pentru calculul antenei (RJELOOP3) aici:
http://www.we0h.us/page3.html#S301%22

Softul pentru receptie si prelucrare (Spectrum Lab) aici:
http://spectrum-lab.software.informer.com/

[Doru Dragan]

O sursa foarte buna de inspiratie in acest domeniu:
http://solar-center.stanford.edu/SID/