[Astroclubul Bucuresti]

BX Pegasi (abreviat BX Peg) este un exemplu tipic de stea variabila binara de contact cu eclipsa clasificata de tip W UMa sau EW in Catalogul General al Stelelor Variabile (GCVS) si in Indexul International al Stelelor Variabile (VSX).
Variabilitatea acestui sistem binar este cunoscuta inca din anul 1934, cand a fost descoperita de Harlow Shapley si Emma T.R. Hughes pe parcursul unui studiu asupra unor campuri de stele din constelatia Pegasus.
Stelele de tip W Uma (EW) sunt sisteme binare de contact (extrem de apropiate), cu invelis comun de material stelar convectiv prin care componentele stelare isi transfera continuu masa si energie.
Intr-un astfel de sistem, componentele aflate in proximitate se rotesc sincron extrem de rapid, fiind puternic distorsionate gravitational, prezentand totodata si o activitate magnetica deosebita. Fenomenele fizice respective produc ca efect pe termen suficient de lung modificarea parametrilor orbitali si apropierea componentelor stelare pana la momentul fuziunii.
Toate fenomenele descrise mai sus pot fi studiate de astronomi folosind tehnici specifice de observatii si analize (fotometrie – curbe de lumina, spectroscopie – variatii ale liniilor spectrale).
Aici este prezentata curba de lumina obtinuta de autor (variatia magnitudinii sau luminozitatii in timp a sistemului stelar BX Peg) in noaptea de 17-18 august 2025, folosind propriul echipament de observatii de la Observatorul sau privat din Valenii de munte: https://www.stardreamsobservatory.com/
Precum se poate observa, curba de lumina obtinuta prezinta o continuitate a variatiei de stralucire (fara sectiuni “plate” care sa indice o potentiala separare propriu-zisa pe directia de observare a componentelor sistemului binar), ceea ce confirma faptul ca stelele respective sunt distorsionate si atmosferele acestora sunt practic tangente.
Cu mici goluri cauzate de conditiile de observare (nebulozitatea atmosferica) si de intoarcerea fizica a telescopului la meridian pe montura ecuatoriala germana, ea acopera aproape complet perioada de rotatie actuala cunoscuta a sistemului BX Peg de 0,28 zile sau 6h si 43 minute.
De asemenea, ies in evidenta si cele doua minime pe paliere usor diferite de magnitudine, corespunzatoare celor doua eclipse pe ciclu, cu minimul primar (mai adanc) aparand atunci cand steaua mai putin masiva, dar mai fierbinte e eclipsata de catre componenta mai rece si mai masiva.
In cadrul unei monitorizari fotometrice continue de durata mai lunga pot iesi in evidenta si variatii de luminozitate cauzate de petele uriase (suprafete mai reci determinate de campul magnetic local) prezente pe suprafata componentei secundare mai reci si mai masive.
Se estimeaza ca aproximativ 1 din 500 de sisteme stelare din Calea Lactee sunt de tipul W UMa. Aceste sisteme se gasesc preponderant in cadrul roiurilor stelare si in discul galactic, si sunt tinte foarte importante de studiu pentru intelegerea evolutiei stelelor.

Autor: Radu Gherase