[Mircea Pteancu]

Rod Mollise, zis ''Untiu Rod'' pentru tinereii de 40 sau 50 de ani (si ''cuzz Rod'' pentru moshierii ca mine) a publicat episodul 2 din ''Messier Project''. Deoarece a fost bolnav si nu se simtea in mare forma, Rod a folosit, pentru acest episod, in loc de dobsonianul sau ''Zelda'' 10'' F/5, un newtonian de 6'' F/5. Plus Seestar S50mm care-i obligatoriu in acest proiect ... mollisean.

https://uncle-rods.blogspot.com/2025/10/is...1-m32.html

Doua note mi s-au parut foarte interesante:

1) Dupa Rod, descoperitorul galaxiei M33 a fost Giovanni Battista Hodierna, in prima jumatate a secolului XVII. Hodierna a observat cu o luneta galileana 20x, deci cu apertura de vreo 25mm, fabricata de Francesco Fontana. La stele, Hodierna penetra pana la magnitudinea 8mv cu aceasta luneta. Aceasta afirmatie apartine unor cercetatori contemporani si care nu cred ca au experienta in observarea cerului. Eu banuiesc ca Hodierna a penetrat pana la cel putin 9mv. Probabil insa ca a avut mai multe lunete.

Hodierna este adevaratul pionier al Astronomiei Deep Sky, domeniu in care i-a dat clasa de departe lui Galileo Galilei. Dar pe cine sa intereseze Deep Sky in secolul XVII ? Dumnealor, daca vedeau inelul lui Saturn si doua benzi pe Jupiter credeau ca au vazut marginea Universului si au realizat culmea Astronomiei observationale. Desi publicate in volumul ''De admirandis coeli characteribus'', descoperirile lui Hodierna au trecut nebagate in seama. Ba, mai mult, deoarece proveneau de la un preot de tara, sarac si cu educatie putina, a fost chiar ''luat la misto''. Unul dintre mistocari a fost copilul de bani gata Huygens.

In cartea lui Hodierna, M33 este mentionata numai in text, nu pe desene dar de trei ori. Am cartea in format PDF, am verificat, am gasit-o de doua ori ...vezi in atasamente Que iuxta Triangulum si Iuxta Triangulum. Zic savantii ca ar fi mentionata si la pag. 6 dar, cu riscul de a fi acuzat de teoria conspiratiei pentru contrazicerea a trei savanti mari si lati, de la observatorul astronomic, de la institutul de Mate si cel de Geodezie din Palermo ... la pag. 6 nu apare nici o mentiune a lui M33.

Mai spune Rod ca M33 este un obiect vizibil cu ochiul liber, la limita, din locuri excelente de observatie .

De la Punctul Siria, am vazut M33, bine vizibila in cautatorul RACI 8x50mm. Deocamdata, cel mai mic instrument cu care am vazut M33 este binoclul roof SAGA 10x42mm. Dar, de acasa, am observat de multe ori M33 cu binocluri de 10x50mm.

Rod vorbeste si despre nebuloasa HII - NGC 604 si dificultatile in observarea ei.
Foarte recent, pe 18 Octombrie, am reusit sa vad NGC 604, de acasa, cu dobsonianul ''Ratusca cea urata''. In seara respectiva, am folosit un ocular asferic f= 23mm/ 38x pentru camp larg de 98' si 216x/ TMB Planetary 4mm pentru detalii. NGC 604 se vedea ca o steluta pufoasa si mai grasuta ( ''fat and beautiful'' ), langa steaua TYC 2293-642-1 de 11mv, parte din asterismul in ''Y'' - este mijlocul piciorului frant al lui Y.

Atasez fotografia lui M33, obtinuta pe 20 Septembrie, cu o expunere de 34 de minute cu ZWO Seestar S50mm de catre colegul nostru de astroclub si forum, Alex Don din Curtici, Arad. NGC 604 se vede foarte bine, ca varful din dreapta al unui asterism de trei duble, la marginea din stanga, mijloc.

2) Rod atribuie descoperirea lui M110 lui Caroline Herschel. In atmosfera sociala toxica actuala de feminism desantat, am insa rezerve fata de aceasta atribuire.

Mircea

[Erwin]

Mircea, frumoase rapoarte, felicitări!

Nu ne temem de fotoni, dacă vin de departe! Dacă vin de la LED-uri, să mă ierți, dar nu vreau să mă enervez de dimineață!

Cer senin!

[Mircea Pteancu]

Multumesc Erwin !
Te rog, nu te enerva, boss, nu face bine la ten. Sa nu ajungem sa folosim apa micelara ...

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Arheologie Deep Sky

Haideti pe vremea aceasta de observatii imposibile, sa rascolim prin arhivele secolului X, in cautare de obiecte Deep Sky.
Citim deci la pag. 207 a cartii lui al-Sufi ''Descrierea stelelor fixe'': arabii considerau Lambda Ori si cele doua stele vecine, Fi 1 Ori si Fi 2 Ori, vizibile cu ochiul liber, ca o nebuloasa. Denumeau aceasta ''nebuloasa'' drept ''al haka'' sau ''haka al djauza'', partea coamei calului, apropiata de genunchiul calaretului.
Sau mai numeau aceasta grupare de stele drept ''al atsafi'' adica ''trepiedul''. Dar nu trepiedul nostru pentru telescoape ci unul folosit la tesut de femei.
Azi noi stim ca acolo este roiul stelar deschis Collinder 69.
Pe 1 Noiembrie, in roiul Cr 65, foarte apropiat de Cr 69, am numarat 10 stele cu binoclul Omegon 2x54mm.
In Cr 69 insa am vazut doar cele trei stele ale lui Al Sufi.
Lambda Ori este numerotata de Al Sufi cu nr.1 intre cele 38 de stele pe care le atribuie constelatiei pe care ei o numeau ''Al Djauza'' adica Gigantul. Interesant ca o alta denumire populara era cea de ''Casatoritul/ Sotul''.

Cele trei stele din centura lui Orion, la Al Sufi poarta numerele 26/ noi o numim Mintaka, 27/ la noi, Alnilam si 28/ la noi, Alnitak.
Numele lor colectiv, de asterism, este ''mintakat al djauza'' adica centura gigantului. Acest asterism, numit in Europa ''Cei trei regi'' iar la romani ''Cei trei crai'' sau ''Trisfetitele'', la arabii secolului X se mai numea ''al nizham'' adica ''siragul de perle''. In nici un caz nu se numea ''Siragul de perle'' steaua Alnilam, asa cum bat campii campii siturile pentru amatori. Si unii autori bine cunoscuti.
Azi stim ca acolo se gaseste roiul stelar deschis Cr 70 dar din care fac parte numai Mintaka si Alnilam si stelele dintre ele.
Alnitak/ Zeta Ori nu face parte din Cr 70. ( Alta aiureala promovata de siturile amintite si guru acela binocular din Anglia, nu-mi amintesc numele sau. )
Nici din Cr 70 nu am vazut mare lucru pe 1 Noiembrie prin binoclul Omegon 2x54mm. Decat pe Mintaka si Alnilam si, cu vederea periferica, se zareau doua sau trei stelute la limita, la Sud de Alnilam.
Al Sufi atrage atentia ca Ptolomeu nu a catalogat Sigma Ori, stea de marimea 4, de la Sud de Zeta Ori.


Cazul lui Andromeda este insa unul grav. Era denumita ''Femeia inlantuita'' dar si ''Femeia care n-a avut niciodata sot'' ! Modul in care este mentionata Marea Nebuloasa din Andromeda este interesant. Galaxia este folosita ca punct de reper pentru a lamuri o constelatie/ peste, introdusa de Ptolomeu. Aceasta mentionare in treacat (si ca punct de reper !) este un puternic indiciu ca galaxia era bine cunoscuta.
Nici Roiul Dublu din Perseu / NGC 869 - NGC 884 nu era un secret si este reprezentat in catalogul lui Al Sufi. Vezi atasamentul.

Mircea