[zoth]

Topicul de fata isi propune o evaluare usor mai amanuntita asupra lunetelor din clasa ED fabricate in China. Este vorba in special de lunetele 70/420ED, 80/560ED, 102/714ED si 110/770ED vandute la ora actuala sub mai multe branduri ca TS, Artesky, Tecnosky, Astro Professional, SvBony, Sky Rover si altele de peste ocean pe care nu le mai enumar. Toate au la baza optica fabricata in China pe baza sticlei FK61.
Sigur ca mai exista exponente ale acestei clase, mare parte din ele cu optica fabricata in Taiwan pe baza sticlei FPL51 precum 66/400ED, 72/420ED, 90/500ED, 100/600ED dar nu ma voi referi la ele.
Studiul implica in principal primele 4 modele fabricate integral in China.

Nu demult am achizitionat chiar de pe forum o luneta SvBony 80/560ED exponenta de baza as spune, a acestei clase. Cu ocazia asta pot sa spun ca toate modelele enumerate mai sus mi-au trecut prin mana, le-am analizat si am facut observatii cu ele.
Am sa incerc sa fiu cat mai concis in posturile urmatoare pentru a nu plictisi sau pentru a nu suprasolicita neuronii odihniti sau obositi, dupa caz

[zoth]

Spuneam cu ceva timp in urma ca lunetele ED, dupa noua lor clasificare, au drept caracteristica principala faptul ca valoarea RMS (medie) a spotului axial policromatic se situeaza in apropierea limitei de difractie.
Inainte insa de analiza spoturilor policromatice va invit sa vedem ce se intampla la analiza monocromatica pe liniile spectrale principale din spectrul vizual principal. Vom alege o linie spectrala din interiorul domeniului vizual si anume linia Heliului 587nm (verde galbui) si doua linii spectrale marginale situate la capetele domeniului vizual, Hidrogen alfa 656nm (rosu) in partea inferioara si Hidrogen beta 486nm (albastru) in partea superioara.
Analiza monocromatica este pur teoretica cel putin din doua puncte de vedere, in primul rand pentru ca in viata reala nu intalnim radiatii monocromatice si in al doilea rand pentru ca in spotul axial policromatic liniile spectrale amintite mai sus nu vor pleca din acelasi punct de pe abscisa, cu alte cuvinte spus, nu toate culorile vor fi in planul de focus. Analiza monocromatica ne ajuta insa sa evaluam capabilitatea de focalizare pe fiecare culoare in parte si sa o comparam cu limita de difractie.
Am facut simulari in softul de proiectare pentru toate cele 4 lunete analizate si le-am ordonat in tabelul de mai jos in care pe linii vom regasi lunetele analizate in ordinea 70ED, 80ED, 102ED si 110ED de sus in jos iar pe coloane vom regasi raspunsul lor pe cele 3 linii spectrale amintite mai sus in ordinea de la stanga la dreapta: verde, rosu si albastru.
Rezultatele le vom comenta in postul urmator.

Pax vobiscum

[catalin dumitru]

He he , se pare că luneta de 80 se prezintă cel mai bine . Mulțam fain Silviu !! Ne poți spune care e designul optic ?

E vreuna din ele în schemă Steinheil ?

[Bivanus]

""schema Steinheil" - adica triplet Steinhel , ca cele de aici ? Intreb pt ca intamplator am citit despre ele si zice mama companie ca se folosesc la oculare https://www.rossoptical.com/catalog/double...l-triplets

[zoth]

Toate cele 4 modele de lunete ED au obiective de tip dublet spatiat cu formula optica Fraunhofer.

[catalin dumitru]

[zoth]

Nici un bai Catalin.

Ce nu am spus mai sus dar se intelege destul de usor cred, este faptul ca aceasta analiza monocromatica ne permite si evaluarea directa a sferocromatismului pe lungimile de unda analizate.
De la prima vedere se observa ca raspunsurile pe verde si rosu sunt ok, sub limita de difractie in toate cazurile dar pe albastru avem ceva probleme, mai mult de atat lunetele nu pot focaliza pe aceasta culoare.
Daca suntem atenti la cifrele atasate desenelor pentru fiecare caz in parte vom observa ca diferentele pe albastru sunt destul de consistente. Luneta de 80 inregistreaza cel mai bun raport intre valoarea RMS a spotului si limita de difractie iar cea de 110 pe cel mai slab.
Clasamentul pana in momentul de fata ar fi: 80ED, 102 ED, 70ED, 110ED.

Sa vedem mai departe ce se intampla pe spotul axial policromatic. Pun rezultatele in urmatorul desen pe care il vom discuta data viitoare.

[Erwin]

Dacă ai chef de mai multe teste practice îți pot împrumuta Lacerta 72ED luată nu demult de pe forum. Construcția mecanică este excelentă iar imaginea este comparabilă cu Lunt 70ED. Afirm asta în cunoștință de cauză, în urma unui test făcut cu imagini la Lună de Cătălin Beldea.

[zoth]

Multumesc de oferta, nu ma indoiesc ca e o luneta buna si daca nu ma insel are obiectiv echipat cu FPL53 deci apartine mai degraba clasei SD.
Pana una alta am zis sa creionez o imagine de ansamblu pentru clasa ED profitand de faptul ca tot mi-au trecut prin mana si pe la oculare toate exponentele ei.

[catalin dumitru]

Imaginile spoturilor policromatice mă duc cu gândul la un ușor blur albastru la obiectivul de 80 , și ceva blur turcoaz la celelalte trei .

[MrSpace]

Frumos, din ce inteleg eu (putin) concluzionez ca nu e mare diferenta fata de vechea mea luneta astro profesional dublet f7 cu fpl 51 -> fara un fitru contrast booster e o luneta achromata.

[zoth]

[zoth]

Cu o depasire de 31% a limitei de difractie si ED70 arata cromatism rezidual, mai mic evident si as spune nederanjant dar exista si este vizibil mai ales cand treci de 100x magnificatie.
ED80 insa este singura luneta din serie care da o imagine curata, spotul axial policromatic depaseste doar cu 4% limita de difractie si vizual e greu discernabil daca ceva nepotrivit se intampla acolo, chiar si la 2D magnificatie. Daca aceasta luneta ar fi fost fabricata la un raport focal de cel putin 7,5-8 cu siguranta putea sa bata linistita la poarta clasei SD.

La toate lunetele din aceasta clasa care mi-au trecut prin mana am descoperit o optica prelucrata corect fara probleme marginale, centrale sau zonale, din punctul asta de vedere nu am nici un repros. Evident ca posibilitatea unui accident nu poate fi exclusa dar eu nu am intalnit asa ceva pana acum. Totusi, ce pare sa lipseasca cu desavarsire este optimizarea finala a raspunsului lunetelor. Este posibil sa fie o faza lipsa din procesul de fabricatie chinezesc, nu am idee. Primul ED110 arata o supracorectie sferica de magnitudine medie. Nu am apucat sa o optimizez pentru ca am dat-o intre timp. ED102 arata subcorectie de magnitudine mica si se putea folosi asa cum a venit. ED70 arata accidental sau nu o corectie impecabila datorata probabil abtibildului QC Passed lipit pe luneta iar ultimul ED80 arata o subcorectie de magnitudine medie si am fost nevoit sa intervin asupra lui.

[mmarin]

Bună prezentare, cine e interesat de o astfel de lunetă are acum la dispoziție informații de primă mână ca să poată decide.
Partea cu optimizarea finală cred că într-adevăr lipsește din procesul tehnologic. Cel mult, obiectivele care sunt cu adevărat proaste sunt puse deoparte până are cineva timp să se ocupe de ele dar prețul la care sunt vândute nu permite rafinamente d-astea, marja de profit e deja mică pentru fabricant.
Cine vrea un instrument perfect tre' să-l comande la un atelier serios gen Astro-Physics sau CFF și apoi să aștepte 1-10 ani până la livrare. Chinezăriile care vin cu raport de inspecție și/sau raport Zygo sunt mai aproape de limita teoretică (și mult mai scumpe) dar tot mai scapă dude, de aceea mai trec printr-o inspecție la vânzător.

[zoth]

Multumesc pentru comentariu. Se pare ca faza optimizarii finale chiar lipseste pentru ca am intalnit situatii similare cu cele expuse mai sus si la lunete mult mai scumpe care poate ar merita un strop de optimizare, macar din cauza pretului mare daca nu de altceva ..
Si totusi ceva ma face sa cred ca cineva s-a gandit la posibilitatea optimizarii .. desfacand obiectivul de pe ED80 am gasit intre lentile un inel spatiator cu grosimea de 1,6mm .. parametru care nu e cerut musai de un obiectiv Fraunhofer. Clar acolo e loc de reglaj!
Daca as fi intalnit un inel spatiator de 0,1-0,2mm si tinand cont ca la astfel de obiective R2<R3, adica spatierea axiala este mai mica decat cea marginala, era clar ca nu mai e loc de "intors" cel putin in cazul obiectivelor care arata subcorectie.
Ca sa va dati seama de anvergura abaterii raspunsului (subcorectiei), trebuie sa va spun ca pentru echilibrarea obiectivului a trebuit sa reduc grosimea inelului spatiator de la 1,6 la 1,35mm, evident in pasi succesivi pana am cazut pe solutie.

As spune cateva cuvinte si despre macanica chiar daca nu ma pricep la domeniul respectiv. Cel putin modelele noi dau senzatia ca sunt foarte robuste si bine inchegate, prelucrarile sunt facute cu acuratete si precizie si la o calitate desavarsita. Se simte imediat ca prelucrarile sunt facute pe masini CNC de ultima generatie si ce ma incanta cel mai mult e faptul ca s-a renuntat la imbinarea cu suruburi (ex focuser/tub) si s-a generalizat imbinarea filetata cu umar de sprijin. In felul asta prin strangere piesele se autoaliniaza pe axa optica/mecanica rezultand la final o constructie solida si precisa.

Pe moment cam astea ar fi observatiile mele ..
Daca sunt intrebari sau nelamuriri .. incercam sa le rezolvam