[vvlad]

Am cautat un topic despre teleportare dar nu am gasit, daca totusi exista puteti muta postul meu acolo.

Credeti ca poate deveni posibila teleportarea unei fiinte?
Ce inseamna teleportarea? Din cate am citi eu ar fi doua scenarii:
Scenariul 1:
1. Scanarea subiectului ;
2. Transmiterea datelor culese de la scaner catre destinatia teleportarii;
3. Reconstructia subiectului la destinatie (din materia existenta la destinatie) si distrugerea originalului (distrugerea de fapt are loc in momentul scanarii)

Scenariul 2:
1. Scanarea subiectului si descompunerea lui in elemente de baza (atomi, probabil)
2. Transmiterea acestora la destinatie cu o viteza comparabila cu viteza luminii
3. Reconstructia subiectului din materia transmisa si folosind datele capturate in momentul scanarii.

Daca mai sunt si alte variante va rog sa le postati aici.

Ideea e ca in ambele cazuri pe care le-am auzit eu si le-am expus mai sus, dupa parerea mea teleportare nu poate fi aplicata unei fiinte vii.
Chiar daca in urma teleportarii, la destinatie s-ar reusi reconstructia unei fiinte vii, parerea mea este ca nu mai e vorba despre aceasi fiinta ci doar despre o copie care se crede original.

[Forever_Man]

De aici vine si intrebarea cine suntem noi defapt ? Doar suma atomilor nostri grupati intr-o anumita ordine, sau mai mult decat atat ?
O mica filozofare: Nu cumva exista vreun principiu al echivalentei constiintelor ? Adica in orice corp ai fi, sa te simti tot tu, dar sa diferi doar prin caracteristicile pe care ti le impune ADN-ul respectiv. De exemplu, atunci cand vom muri, o sa ne simtim imediat in alt corp, nu conteaza care, caci toate ar fi aceleasi. E defapt o singura constiinta in lume, care se modeleaza diferit in functie de corpul in care se afla. Eu ma simt viu, la fel ca si tine, ca si toti ceilalti, dar sunt eu, datorita ADN-ului meu. In rest, suntem aceeasi persoana...

[vvlad]

[Cristian Monea]

Am găsit fișierul acesta prin calculator . Cred că ai fi interesat să-l citești (dacă nu cumva l-ai și citit deja).

[IACOB DUMITRU]

Nebănuite sunt căile domnului, tot aşa după cum, nebănuite sunt uneori şi manifestările din vestitul triunghi.
Ideea scanării şi reproducerii mai mult sau mai puţin identică în vederea teleportării este o tâmpenie (vă rog să scuzaţi cuvântul dar este cea mai bună descriere în acest caz).
Teleportarea se poate produce în condiţii accidentale sau în condiţia în care reuşeşti să creiezi în jurul subiectului un câmp de o simetrie maximă cu putinţă, ca şi când acel subiect ar fi "şters" ca şi informaţie din locul respectiv (o dispariţie bruscă apărută într-un anumit loc se va recrea la fel de brusc în alt loc, nimic nu se pierde nimic nu se câştigă, în acest caz se teleportează).

[HarapAlb]

Scenariile propuse sunt echivalente intre ele, diferenta contand in transportarea sau nu a materiei prime.

Ceea ce s-a demonstrat acum cativa ani a fost teleportarea informatiei, si pe buna dreptate ne putem intreba "ce suntem de fapt ?". Starea unui foton (sau cel putin anumiti parametri) poate fi teleportata unui alt sistem fizic echivalent ca model. Practic informatia este aceeasi doar ca se poate inmagazinata in doua sisteme diferite.

Nu cred ca va fi posibila teleportarea unei fiinte. De exemplu, corpul uman contine in jur de 10^27 atomi, fiecare dintre ei gasindu-se intr-o stare diferita, legati in mod diferit ca sa formeze molecule etc. Informatia care ar trebui inmagazinata si transmisa ar fi uriasa.

[Erwin]

dacă am putea cunoaşte în întregime acele informaţii, teleportarea ar fi posibilă, din păcate există câteva lucruri care ne împiedică să le cunoaştem, unul ar fi principiul de incertitudine al lui Heisemberg. Şi apoi, cunoaştem încă prea puţine din misterul complexităţii vieţii. Am putea încerca să teleportăm o piatră, mai e mult până acolo, deocamdată experimentele sunt la nivel de fotoni entangled.

[IACOB DUMITRU]

[valy]

[Doru Dragan]

Suna foarte frumos din punct de vedere poetic atata doar ca e ... fals Incertitudinea se refera la limitele care exista in obtinerea de informatii.

[Erwin]

ciudate-s căile domnului Iacob!

[IACOB DUMITRU]

Nu sunt ciudate, sunt doar la mintea cocosului (asa dupa cum ii place sa spuna domnului Doru), o minte la care uneori uitam sa ne raportam (ca si cand aceasta, prin simplitatea sa, nici nu ar exista).
Intradevar, la prima vedere, incertitudinea mai sus mentionata pare sa se refere in mod clar la limitele mentionate de domnul Doru, dar nu trebuie uitat:
1. la mijloc este vorba de un principiu, evident de un principiu fizic si nu de unul moral;
2. ca si principiu general valabil, este de fapt un garant al unei minime informatii garantate de insasi respectarea sa:
3. numarul informatiilor la care se pare ca nu avem acces datorita acestui principiu creste pe masura ce ne culegem informatiile din planurile asa-zis macro, fapt ce nu poate decat sa ne bucure;
4. este clar ca in felul acesta Dumnezeu nu a fost obligat sa plece chiar de la zero (a beneficiat si el de niste omniprezente cai);
5. informatiile pe care domnul Doru (si nu numai) admite ca le pierde datorita acestor limite se datorează in fapt unor limite ale intelepciunii personale;
Nu uitati:
Habarul despre niste erori este o dovada clara si mai ales un garant al minimei cunoasteri, deci un garant al minimei informatii (sa ne spuna domnul Doru cam ce cantitate de date apreciaza domnia sa ca pierde in felul acesta).
O presupusa perfectiune inseamna o perfecta izolare si implicit limitarea totala la o eventuala cunoastere din partea noastra.
Ciudat este faptul ca mintea omeneasca refuza sa priceapa la adevarata sa valoare acest elementar principiu de transmitere a informatiei.

[Doru Dragan]

Ceea ce vrea sa spuna dl Iacob (rasucind-o pe dupa cires ) este ca limita cunoasterii este totodata si o limita a necunoasterii. Aceasta limita ne garanteaza ca macar pana acolo se poate intinde cunoasterea. Unde greseste dl Iacob este cand afirma ca acea limita "se datorează in fapt unor limite ale intelepciunii personale". Dl Iacob, exista o limita obiectiva dincolo de care nici o "intelepciune" umana nu poate patrunde. Exista si limite individuale (personale/subiective) despre care nu vorbim aici

[IACOB DUMITRU]

Nu domnule Doru, de data aceasta nu ati nimerit-o.
Iacob a vrut sa spuna ca intr-un spatiu finit poate fi memorat un numar finit de informatii, memorare a informatiilor facilitata de asa-zisul principiu al incertitudinii, numar al informatiilor pentru aflarea carora exista acces in intregime.
Problema este ca unii cauta sa descopere si alte informatii decat cele memorate intr-un anumit spatiu finit, nestiind practic si nici macar banuind ca de fapt s-au apropiat de "fundul sacului" in ceea ce priveste "citirea" informatiilor stocate de un anumit mediu.

[Cristian Monea]

Pentru cei care nu știu despre ce se discută în această pagină, principiul incertitudinii spune că nu putem să ştim cu certitudine toate dimensiunile unei particule, deoarece atunci când aceste dimensiuni sunt măsurate, valorile lor sunt modificate de prezenţa observatorului (aparatului de măsură). Adică, şi mai pe româneşte, când măsori ceva, rezultatul nu este cel corect, deoarece dimensiunile obiectului au fost modificate în momentul măsurării.

Teleportarea nu presupune o "citire" și "memorare" perfectă a informației? Dacă da, atunci cum ne-ar ajuta principiul incertitudinii în acest caz? Sau nu pun problema cum trebuie?