[zoth]

Cand spunem oglinda concava primul gand ne duce catre telescopul newtonian, unul dintre cele mai populare telescoape in randul astronomilor amatori.
Pe langa multele avantaje pe care le are acest telescop, formula lui optica are de luptat cu una dintre cele mai severe aberatii: sfericitatea.
Daca la raporturi focale mari este posibil sa mai folosim oglinzi sferice, pe masura ce coboram acest parametru sunt necesare masuri specifice care sa tina in frau sau sa minimizeze pe cat posibil sfericitatea.
In mare, masurile care se pot lua sunt cunoscute:
- parabolizarea oglinzii principale
- corectia sfericitatii cu elemente optice suplimentare

Pentru a ne forma o imagine cat mai clara si concreta despre evolutia acestei aberatii si modalitatile de corectare a ei va propun in continuare analiza reala (care tine cont inclusiv de obstructia centrala) a unui telescop newton cu aceeasi parametri (140mm deschidere si raport focal 6) privit in trei ipostaze distincte:
- cu oglinda sferica
- cu oglinda parabolica
- cu oglida sferica si corector menisc
Campul de analiza pentru toate cazurile va fi de 0,1 - 0,2 - 0,3 - 0,4 si respectiv 0,5 grade.

Ideea acestui topic mi-a venit cu ocazia primei mele tentative de a proiecta un mak-newton.
In imaginile urmatoare vedeti comportarea primei variante: telescopul cu oglinda sferica.
Diagrama spoturilor arata destul de cumplit atat pe axa optica cat si in afara ei, se vede ca o mare parte a energiei nu poate fi concentrata in discul principal de difractie, functia de transfer a modulatiei arata deasemenea o cadere destul de rapida si severa fata de potentialul teoretic posibil, graficul aberatiei longitudinale arata sfericitatea in toata splendoarea ei iar diagrama psf-urilor caderea energetica de-a lungul campului.
Nu stiu daca un astfel de telescop ar avea o utilitate practica prea mare.
Si acum imaginile:

[zoth]

Urmeaza acum ipostaza a doua: newtonul clasic cu oglinda parabolica (varianta cea mai des intalnita).
Diagrama spoturilor arata o corectie ideala (perfecta) a sfericitatii pe axa optica dar prezenta in continuare a sfericitatii extra axiale (numita in mod curent coma) in afara axei.
Curba modulatiei de transfer arata o revigorare destul de accentuata insa cu loc de mai bine.
Graficul aberatiei longitudinale arata ceea ce vedem si in diagrama spoturilor, adica anihilarea totala a sfericitatii axiale iar graficele psf o cadere similara primului caz dar de la o valoare mai mare a energiei concentrata in spot, cadere datorata in mod firesc sfericitatii extra axiale ce nu poate fi corectata prin parabolizarea oglinzii.
Pentru acest caz nu mai trag concluzii din dorinta de a nu mai supara pe nimeni.
Imagini:

[zoth]

Si in fine un caz particular pentru ipostaza a treia, un newton cu oglinda sferica si corector menisc full apertura (mak-newton).
Am spus ca este un caz particular pentru ca elementul corector poate lua diferite pozitii (inaintea oglinzii principale sau inaintea planului focal) si poate cuprinde una sau mai multe componente in configuratii diverse.
Din diagrama spoturilor putem evidentia o corectie buna atat axiala cat si extra axiala a sfericitatii lucru confirmat de altfel si de curba mtf care in cazul asta se apropie foarte mult de potentialul teoretic posibil.
Graficul aberatiei longitudinale arata cromatismul rezidual al elementului de corectie combinat cu o mica sfericitate remanenta (in cazul de fata corectia axiala nu mai este perfecta) iar evolutia psf arata o cadere energetica semnificativ mai ponderata decat in cazurile precedente.
Concluzia ar putea fi ca aceasta ipostaza a unui telescop newton se apropie cel mai mult de necesitatile reale ale astronomului amator.
Imagini:

[Stanescu Octavian]

Necesitatile reale ale astronomului amator sunt mult mai permisive o gramada de oameni ( majoritatea amatorilor) se uita prin Newton F/6- f/5 fara corectoare speciale chiar si la diametru de 400-500mm si sunt fericiti . chiar daca teoria ne arata clar ce groaznica-i coma ochiul majoritatii oamenilor nu se alarmeaza ca nu s-ar vedea bine .
de cate ori am iesit cu telescopul 380mm f/4.7 pe cer negru atat eu cat si lumea ce a privit exclamam mereu : Wau ce se vede .
Mai jos pun si eu un sistem de 150mm f/4,3 cu corector inaintea focarului campul vizat e de 1 grad pe cer.
sunt 2 lentile din Bk7 si una f2.

[zoth]

Ai dreptate, primele imagini vazute la ocular, indiferent prin ce telescop, impresioneaza cel mai mult.
Nu pot uita nici acum imaginile vazute prin luneta cu lentile de ochelari si cu toate ca am incercat multe instrumente de-a lungul timpului nici unul nu mi-a mai oferit aceeasi emotie si placere.
Poate singurele imagini care le concureaza ar fi cele furnizate de RFT-ul din dotare care in sine e un instrument slab si cu multe aberatii daca ar fi sa-l judec.
Dupa ce petreci mai mult timp la ocular incepi insa sa fii mai pricinos, ba ai vrea sa vezi stelele mai rotunde, ba ai vrea sa vezi mai multe detalii planetare si mai luminoase si cu un contrast mai bun, etc, etc ...
Astfel se naste dorinta de perfectiune si de aici necazurile si caznele unor corectii din ce in ce mai bune.

Multumesc pentru exemplul expus care arata o alta metoda de corectie a sfericitatii oglinzii, pare o varianta interesanta

[neox]

Ca veni vorba de newton si Mak-Newt si corectoare...
Care sistem ar fi mai practic sau mai eficient sau ma rog mai usor de facut: un newton clasic cu corector de coma sau un mak-newton sau Lurie-Houghton? Sa zicem la o apertura de 8-10"?
Pare evident ca la apertura mare (sa zicem peste 12-14") corectorul in fata oglinzii devine foarte impractic.

[marius78]

Vad ca din ce in ce mai multe persoane in frunte cu d-l ''Zoth'' afiseaza grafice peste grafice notiuni si termeni pe care multe persoane de pe forum nu le cunosc sau sunt in curs de initiere .Poate d-l ''Zoth'' sa ne spuna cum se corecteaza practic aceste aberatii ale oglinzilor ca de fapt lucrul acesta intereseaza cel mai mult nu simple simulari facute pe calculator .Cum se realizeaza aceste corectoare ? eu pe forum nu cunosc decat 1 persoana care poate face asa ceva ,poate ma insel si mai sunt si altii .

''Diferenta intre cel ce simuleaza si dupa care executa nu este tot una cu a simula fara a pune in practica''.Cunosc o singura persoana care face lucrul asta,in rest simple simulari.

Va Multumesc.

[zoth]

[Doru Dragan]

Corectarea aberatiilor unui sistem optic este un capitol de varf din optica. Atat in ceea ce priveste proiectarea teoretica cat si (mai ales) realizarea practica. Partea de proiectare a fost mult usurata in ultimii ani prin aparitia programelor de calculator (ZEMAX, Oslo etc.) dar cand se ajunge la realizarea practica apar greutati suplimentare. Printre ele sunt obtinerea sorturilor de sticla, a unor scule si dispozitive, a unor materiale auxiliare etc. si nu in ultimul rand deprinderea unor tehnici de lucru care se obtin prin incercari, erori si corectii repetate. Toate astea necesita investitii de bani, timp si pasiune. Nu e obligatoriu (si am impresia ca nu e nici macar posibil) ca toata lumea sa faca asa ceva.

[zoth]