[Teo]

Imagine calda sau rece ? Mit sau realitate ?


Privind prin diferite instrumente astronomice, noaptea la Luna sau planete, nu de putine ori mi s-a intamplat sa spun ca prin cutare instrument se vede imaginea mai calda, mai placuta iar prin altul mai rece si mai stranie.
Sa fie asta ceva legat de inchipuirile fiecaruia ? Legata de subiectivism ?
De starea spirituala sau de cat de mult ne-am atasat sufleteste de un anumit instrument ?
Sau este o realitate bazata pe legile opticii ?
Am constatat de exemplu, ca prin luneta mea homemade de 80 mm/ 900 mm, imaginea Lunii si a lui Saturn apare cu o tenta spre galben, dar o tenta calda si frumoasa.
Am facut aceleasi observatii cu o luneta de 70 mm / 500 mm Sky-Watcher si imaginile mi s-au parut mult mai reci, mai albe, chiar cu tenta de albastrui. Erau mai sharp, parca taiate cu lama, dar cu acea tenta rece ca de gheata.
La fel, cu telescopul Dobson de 200 mm / 1200 mm. Imaginile imi par ceva mai reci. Luminoase, datorita aperturii mari, dar reci.
Am mai auzit si in alte parti, ca lunetele Zeiss ar da o imagine alb/ albastruie in timp ce altele dau o imagine calda.
Chiar as dori sa aflu daca si voi ati constatat asa ceva la instrumentele prin care ati privit.
Inca ceva. Cand am privit prin luneta veche a lui Vasile Urseanu, am constatat o imagine foarte calda si primitoare.
Sa fie de vina faptul ca iubesc refractoarele lungi, cu aperturi mari si vechi, si trezesc in mine niste sentimente nostalgice ale unor vremuri demult apuse ?
Sau este o realitate ?
Poate sticla sa conteze, sau raportul F/D.
Sunt constient ca un instrument scurt cu F/D mic are luminozitate mare, dar imaginea trebuie sa fie si rece ? Sa genereze oare imagini cu o temperatura de culoare diferita aceste instrumente ?

Astept si experientele voastre si eventual pareri de la opticienii cu experienta, de pe forum.

Multumesc .

[neox]

Cred ca e un aspect cat se poate de real nu doar inchipuire sau ceva subconstient. Bine, mai intervine si subiectivismul dar baza reala exista.
Din ce am citit plus din experienta proprie chestiunea legata de tenta mai calda sau mai rece a imaginii (in limbaj fotografic: temperatura de culoare e mai mica sau mai mare) e pusa mai mult pe seama ocularelor folosite decat pe obiectiv dar cred ca e mai degraba o insumare a factorilor atat de la obiectiv cat si la ocular.
Legat de oculare, la Plossl de exemplu am constatat (si eu pe langa alti multi observatori) ca la SuperPlossl-urile Meade temperatura de culoare e mai mare decat la Televue. Personal imi place asa, da senzatia (cel putin) de imagine "sharp", foarte bine definita. Asta pana la urma e o chestiune personala asa cum unora le place sa-si seteze monitorul pe un alb mai 'cald'.
Tehnic vorbind efectul respectiv cred ca e dat de felul acoperirlor antireflex si de sorturile de sticla folosite, asta fiind valabil si pentru obiective.
Mi se pare normal ca o oglinda sa dea o imagine mai "rece" pentru ca toate lungimile de unda sunt reflectate la fel (cel putin in spectrul vizibil), desi citisem undeva ca reflectoarele de la Tal ar da o imagine galbuie.
Imagine galbuie am observat si la unele binocluri rusesti (desi in cazul asta cred ca coloratia imaginii a fost facuta intentionat pentru marirea contrastului in anumite conditii de utilizare, pe vreme cetoasa cred).
Mai intervine si acuitatea vizuala a fiecaruia, sensibilitatea la culori putand varia de la persoana la persoana.

[mircear]

Asta am observat si eu, unele lunete - mai ales cele mai vechi, cum ar fi si cele 2 de la obs. Urseanu, care au obiective >60 de ani au o tenta vag galbuie, in comparatie cu cele mai noi.
Dupa cum a spus si neox, tendinta e data mai mult ca sigur de compozitia sticlei, si in mod sigur si de eventualele acoperiri antireflex - care de pe lunetele de mai sus lipsesc cu desavarsire.
IMO eu prefer tenta mai albastruie/rece a refractoarelor mai noi.
Cele 2 refractoare de mai sus, cu f/18 si f/15 au un contrast bun spre foarte bun, insa am comparat cel de 90mm f/15 cu un Meade 90 f/9 si inafara aberatiilor cromatice mai pronuntate putin pentru obiectele foarte stralucitoare, imaginea e la fel de buna la mariri ~ identice - sigur ca si ocularele isi au contributia lor. Cei de la observator spun ca in Meade imaginea ar fi chiar mai buna. Eu zic ca e la fel

[Teo]

Exact !
Asta am observat si eu la lunetele vechi de la observatorul lui Vasile Urseanu. Acea tenta galbuie dar placuta ochiului.
Nu stiu in ce masura conteaza ocularele. Eu am facut proba cu aceleasi doua oculare pe lunete diferite. Ocularul Super Kellner 10 mm si ocularul Super Plossl 10 mm. Rezultatele erau diferite cand treceam de la o luneta la alta , nu de la un oclular la celalalt in ceea ce priveste temperatura de culoare.
Poate intr-adevar conteaza si nuanta stratului antireflex desi ma indoiesc ca are importanta foarte mare, pentru ca privind perpendicular prin lentile, acesta dispare complet. El este evident doar daca privim din lateral.

Ce n-as da sa am o luneta din aceea de 150 mm cu focala lunga, cu f/d peste 12 si veche de peste 70-100 de ani ( sau macar echivalentul produs astazi, dar tot refractor ) ....nici nu vreau sa ma gandesc.... imagini calde si frumoase la planete la grosismente de 300-400 X....deocamdata vise...

Ca sa exemplific despre ce este vorba, aveti aici un link...la asa ceva visez eu... :
http://www.youtube.com/watch?v=Q6GWk8k3q3Y

[auriga]

videoclipul e un fragment din filmul "Seeing in the dark"

[neox]

[Teo]

[Mircea Pteancu]

Off-topic,te rog sa nu te superi Teo.

Regret,si nu prea,sa spulber mitul super-modernismului la acest capitol.

''Grosse Bertha'' (care are sau se apropie de suta de ani) nu are nevoie de acoperiri anti-reflex,deoarece...are.

Datorita lunetelor vechi au fost descoperite acoperirile anti-reflex.
Posesorii de lunete vechi,bine intretinute,au raportat spre sfarsitul secolului XIX ca instrumentele lor,odata cu trecerea anilor,mai exact a deceniilor,vad stele variabile semnificativ mai slabe ca luminozitate, decat ''in tinerete''.Tot de la sfarsitul secolului XIX s-a extins si folosirea fotometrelor,asadar asemenea rapoarte au fost documentate prin masuratori obiective,constatandu-se o stranie marire a transparentei de 15-20%.Pana prin al treilea deceniu al secolului XX ,fenomenul a fost studiat de opticieni iar cauza a fost gasita in formarea unei pelicule la suprafata lentilelor vechi datorita fenomenului de imbatranire a sticlei.
Primele acoperiri anti-reflex de fapt au constat in imbatranirea artificiala a sticlei,fiind inlocuita apoi de depunerea chimica a straturilor AR,iar mult mai tarziu prin depunerea AR in vid.


La subiect:
Intrebarea lui Teo cere mai multe raspunsuri,este o intrebare grea.
Eu cred ca imaginea finala ca si tenta calda sau rece (o denumire poetica a sub sau supra-corectiei cromatice) depinde atat de la un obiectiv la altul ,adica intre tipuri diferite,intre producatori diferiti si chiar la acelasi producator si tip de la un obiectiv real la alt obiectiv real.Cat si la acelasi obiectiv real de la un tip/producator de ocular la alt tip/producator de ocular.

Eu personal,pe reflectoare constat diferente de temperatura de culoare intre oculare:Plossl Celestron si Huyghens Acromatic TAL dau imagini ''mai caldute''.Huyghens Acromatic Zeiss si ortoscopicele Vixen dau imagini ''mai racoroase''.Ocularele Kellner se impart in ambele tabere.Ocularele Erfle sunt ''calde'' toate.Iar ocularele Galilei sunt ''reci''.Pe luneta inca sunt ucenic,inca nu am decelat influenta obiectivului de cea a ocularului,nu ma pot pronunta.
Mircea

[mak]

Citisem pe undeva (cred ca prin link-urile date de zoth pentru lunetisti) ca refractoarele mai vechi sunt corectate pentru alte lungimi de unda decat cele noi, care focalizeaza liniile F si C impreuna. Nu mai stiu care lungimi de unda considerau constructorii vremii ca trebuie aduse impreuna, dar ma gandesc ca lucrul asta ar putea avea o influenta mai mare decat sticla sau antireflexul (prezent sau nu) pe obiective.

[dragos.n]

Reflexia luminii pe o oglinda nu este liniara, existand diferente de circa -10% spre capetele spectrului vizibil. Si exista si diferente in functie de tipul acoperirilor, standard, enhanced, dielectric etc. Astfel, oglinzile cu acoperire XLT de la Meade au un grafic al reflexiilor mai ''curbat'' decat la acoperirea standard. Cifrele pe care le dau fabricantii pentru reflexie sunt cele maxime, situate de obicei pe partea verde sau galben a spectrului.

Si un fenomen asemanator, mai mult sau mai putin pronuntat se intampla si in cazul diverselor tipuri de sticla, si acoperiri antireflex.

Evident, fenomenul este complex, datorita numarului mare de elemente optice, dar este in acelasi timp si subiectiv. Se poate face un experiment, punand un filtru galben sau portocaliu, si imaginea va parea ceva mai sharp pentru unii, dar deranjanta pentru altii.

[horatius]

Meade nu are acoperiri XLT. Acoperirile XLT sunt specifice Celestron. Meade are UHTC, care e altceva, alta compozitie, alt metal depus. In final XLT sunt mai transmisive decat UHTC.

[dragos.n]

Da, le-am confundat. Oricum, ideea ramane. Imaginea calda sau rece depinde in final de gradul de transmisie diferit al lungimilor de unda.

Si evident ca Celestron are cele mai tari instrumente din lume Asta in cazul in care nu suntem cumva saturati de atata propaganda ostentativa.

[neox]

[Stanescu Octavian]

As fi mai sigur daca masuratori spectroscopice si grafice ar vorbi despre transmisia culorilor prin instrument.
cred ca orice persoana cu cunostinte minime de fizica isi da seama ca daca exista in reflexia unei lentile culoarea verde de exemplu , acel chiar palid verde va lipsi din spectrul transmis.
acoperie antireflex perfecta neutra nu se face din motive de 1: aspect (oameni cei mai multi ar fi dezamagiti ca nu se vede lentila cu reflexie colorata )
2: e greu de obtinut la serie mare si pe toate lentilele din sarja aceiasi grosime la straturile depuse.
acoperirea perfecta nu reflecta nimic (sau extrem de putin) nici o culoare si da senzatia ca tubul e gol . ati vazut asta ?

[neox]