[UFO]

[MESAJ SISTEM]: Acest mesaj nu este vizibil public, datorita statutului utilizatorului care a scris mesajul.

[catalin dumitru]

Eu nu 'vad' o aselenizare cu echipaj uman mai ieftina de un miliard de dolari americani.

Cate filme de succes au atins aceasta cifra la capitolul cheltuieli ?

catalin.

[dragos.n]

Ultima estimare pe care o stiu eu, de atunci cand inca se mai lucra la fostul program Orion, in timpul presedintelui Bush, era de circa 50 miliarde dolari pentru o misiune. Costul poate sa para exagerat, dar comparand cu cele aproximativ 4 miliarde care se cheltuiau anual cu programul navetelor spatiale, adica 5-6 lansari anual cu nave gata existente, recuperabile, si pe orbite joase, nu cred ca e o cifra supraevaluata.

In realitate, se stiu destul de putine despre dificultatile enorme care trebuiesc depasite. Este oarecum firesc avand in vedere ca toti ne putem uita la filme SF, unde navele spatiale abunda, se construiesc si se repara asa, in cinci minute, dar foarte putini stiu amanunte despre programele reale, sau despre cat de nociv poate fi spatiul cosmic, nu doar pentru oameni, ci si pentru materiale.

Au trecut 51 de ani de la primul zbor uman in spatiu, si pana acum cativa ani, doar 2 tari reusisera sa construiasca nave capabile sa duca oameni in cosmos. Acum sunt trei. Rusia, China si USA. Doar aceasta, si ar trebui sa dea de gandit cat e de greu, si de costisitor.

Daca am stopa cursa inarmarilor, nu cred ca am coloniza nimic mai repede, decat dupa ce vom inventa scuturi antiradiatii, gravitatie artificiala, si metode noi si puternice de propulsie. Pentru ca fara primele doua, scuturi si gravitatie, vom fi morti inainte sa putem coloniza ceva.

[UFO]

[MESAJ SISTEM]: Acest mesaj nu este vizibil public, datorita statutului utilizatorului care a scris mesajul.

[jimao22]

Uiti de rata inflatiei.

Daca vrei sa fi atat de exact (la sange - dupa propriile-ti cuvinte) uite aici - http://www.usinflationcalculator.com/infla...ion-rates/ - rata inflatiei in US. Am facut un mic fisier EXCEL in care am copiat datele de pe site incepand cu 1968. Inflatia din casute este data pe luni, dar este cea anuala. Asa ca pentru a afla inflatia pe un an, aduni cifrele de pe un rand si le imparrti la 12. Apoi, luand ca referinta 1968, sa zicem, inseamna ca la sfarsitul anului respectiv preturile s-au indexat cu un coeficient egal cu 1.046083 (4.6083% pe an in 1968). In 1969 iei ca referinta anul precedent si adaugi inflatia curenta. E simplu doar ca forumul nu permite atasarea de fisiere Excel, ca sa va arat.
Facand acest calcul in 5 minute, a rezultat ca in iunie 2012, preturile au crescut in America fata de ianuarie 1968 de 8,063512 ori.
Costul programului Apollo estimat in 1969 a fost de 25,4 miliarde $.
Costula actualizat pentru exact aceeasi treaba -> 25,4 x 8,063512 = 204,813 miliarde $.

QED.

[jimao22]

http://www.usinflationcalculator.com/ - aici este chiar un calculator de inflatie, care da niste valori diferite (probabil ca in graba nu am adunat corect valorile negative - sunt cativa ani cau astfel de valori) si aici, aceleasi date doar ca indicele total de crestere a preturilor da 6,59.
Faceti voi corectiile necesare.

[ursamajor]

[MESAJ SISTEM]: Acest mesaj nu este vizibil public, datorita statutului utilizatorului care a scris mesajul.

[mflorian]

[UFO]

[MESAJ SISTEM]: Acest mesaj nu este vizibil public, datorita statutului utilizatorului care a scris mesajul.

[dragos.n]

Aplicarea calcului inflatiei nu e relevanta. Pentru ca tehnologiile actuale sunt mult mai complexe, singurele care au ramas cam la fel fiind cele ale motoarelor.

Dar atunci nu se cunosteau o serie de riscuri.

Spre exemplu, nu se stia ca un om care sta 6 luni in imponderabilitate sufera o degradare a organelor si a scheletului similara cu conditia unui om de 80 de ani. Parte din aceasta degradare este recuperata dupa intoarcerea pe pamant intr-un timp relativ scurt, dar despre efectele pe termen lung nu se spune decat ca exista, nu si care sunt. Si asta in conditiile in care actualele misiuni lungi, pe statia spatiala se desfasoara intr-o zona care este aparata de majoritatea radiatilor cosmice, si solare.

Alt exemplu. Nu se stia ca praful de pe luna este extrem de ascutit, putand penetra costumele, este incarcat electromagnetic, aderand la costumele spatiale, si incercarile de al scutura nu faceau decat sa-l infiga in material, inclusiv in vizierele castilor, si se pare ca e chiar toxic.

Si nu rareori am citit opinii ale unor savanti din domeniu, care spuneau ca trebuie sa avem grija de planeta asta, pentru ca este singurul loc unde putem trai, colonizarea altor planete fiind ceva irealizabil intr-un viitor previzibil.

Poate si de aici joaca dea ''facem misiuni spre Luna, ba nu mai facem, o sa mergem spre Marte, ba nu, spre asteroizi, ba sa ne mai gandim''

[UFO]

[MESAJ SISTEM]: Acest mesaj nu este vizibil public, datorita statutului utilizatorului care a scris mesajul.

[mflorian]

[starbuck]

Toate aceste calcule sunt inutile atata timp cat programele spatiale au trecut deja in sarcina companiilor private mult mai bogate in fonduri decat bugetele alocate la nivel guvernamental unde o piulita poate costa si 100.000 de dolari daca "trebuie". Nu m-as mira ca de anul viitor si Apple sa-si lanseze propriul program spatial. Deja Google a facut-o. Iar costurile pe care le-ati analizat vor avea cu totul si cu totul alte evaluari. Companiile private deja au capitaluri care depasesc cu mult resursele guvernamentale. Ba mai mult, resursele financiare guvernamentale constau in sprijinul companiilor private care in schimbul lor beneficiaza de diverse facilitati fiscale.

Pe de alta parte Programul X exista de 10 ani si este foarte bine asa. In cadrul unui program privat gestiunea fondurilor este mult mai eficienta decat in cazul programelor guvernamentale unde realizarea/implementarea unei etape merge mana in mana cu rugaciunea "Doamne, da-ne buget suficient sa mai finantam proiectul si anul asta..." si unde orice instabilitate economica sau politica poate suspenda proiectul.

Eu unul viitorul programelor spatiale de dezvoltare il vad numai in cadrul companiilor private care pot justifica mai bine investitiile in sensul ca pot fi beneficiarele directe ale acestor programe. De exemplu exploatarea rezervelor de Helium-3 de pe Luna va avea mult mai multe sanse de reusita daca este sustinuta de aceeasi companie sau grup privat care va beneficia si de drepturile de exploatare avand astfel posibilitatea sa-si dezvolte un plan de afaceri si o strategie pe termen lung bazata pe rezultate.

La nivel pur guvernamental va domina caracterul pur experimental cu inconsistentele si riscurile de rigoare enumerate mai sus. Si care s-au vazut din plin de-a lungul timpului.

[nobody]

UFO, privesti foarte superficial lucrurile.

Ia in calcul si infrastructura, educatia, cercetarea, energia consumata, factorii sociali, evenimentele imprevizibile, etc, si poate ajungi pe undeva pe aproape de TCO (Total Cost of Ownership).

Mai gandeste-te si la motivatia acelor programe spatiale. Toate erau pe termen scurt si acceptau riscuri enorme.

Chiar mai are rost o asemenea aventura ? Sau este cazul sa se treaca la ceva mai serios ?
Din pacate, nu-i chiar asa de simplu.

Hai sa zicem ca ai reusit sa lansezi nava care ti-a dat-o mflorian.
Ai ajuns pe Luna. Bun. Cam aici s-a terminat programul Apolo.
Mai departe ce faci ?

[UFO]

[MESAJ SISTEM]: Acest mesaj nu este vizibil public, datorita statutului utilizatorului care a scris mesajul.