[Dbird]

Review binoclu Busch Sollux 6x30
(courtesy of bogdanbacila, Slavatore Luparello si Mario Pianos)

Un binoclu totalmente opus preferinteleor mele, puterea maritoare mica, diametrele ocularelor foarte mici, greutate mare in raport cu performantele, lipsa depunerilor antireflex, si un model foarte vechi plasabil undeva intre 1924 si 1928. Si totusi pentru prima oara am facut o incercare de restaurare a unui binoclu vintage. Daca acest lucru mi-a reusit mai mult sau mai putin din punct de vedere estetic, totusi din punct de vedere functional totul a fost reconditionat 100% toate piesele ramanand cele originale. Inclusiv am restaurant imbracamintea de piele pastrand partile mai putin coapte si inlocuind restul (dupa metoda lui Mario Pianos) cu piele grefata de la alt coleg de al lui cu circa 30 de ani mai tanar. Prismele desi au doua din ele cate o mica ciobitura , norocul face ca acestea sa nu fie in calea optica si deci nu influienteaza parametrii originali. In rest sticla se prezinta excelent, dupa o curatare optica serioasa si mecanica dupa curatarea vaselinei intarite de ani , si reungere a demonstrat o excutie mecanica incredibila , totul se misca usor si precis, incerdibil dupa atatia ani. Foarte interesante unele rezolvari tehnice interne asa cum am postat aici :

http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=139091#139091

Dar sa trecem la parametrii functionali caci pana la urma un binoclu trebuie sa fie folosit ca si binoclu nu doar ca exponat intr-o vitrina (cel putin asta este parerea mea). Primul lucru care pur si simpu m-a socat este faptul ca in pofida lipsei de straturi antireflex, calea optica este foarte luminoasa, cu foarte buna definitie cu contrast foarte bun si fara nici o reflexie parazita ! Chiar surprinzator se pare ca executia mecanica in sine a traseului optic, reuseste sa compenseze lipsa depunerilor antirefelx. Imaginea are un colorit foarte natural si surprinzator de viu. Am testat acest binoclu alaturi de un Deltrintem 8x30. Sunt comparabile ca definitie si contrast. Ca luminozitate Deltrintem este cu putin mai luminos. Ca si colorit este mai natural Sollux. In regim astro este din nou comparabil cu Deltrintem (in principiu am vazut cam aceleasi stele cu ambele in contextul in care nu era un cer extrem de limpede). Am vazut cel mai “rotund si bine conturat pe mergini” Jupiter vreodata, si cele mai lipsite de astigmatism stele, dar la acest aspect contribuie fara doar si poate si puterea mica de magnificatie. Coloritul steleor se disting totusi ok in pofida acestui aspect.
Sollux are un camp vizual mare (160m/1000m), plasat intr-un effect “tub” echivalent cu cel existent la un camp normal 10x50 de 5 grade. Ceea ce era de asteptat din cauza diametrelor mici ale ocularelor. Eye relieful este unul relativ mic, proiectantul gandind globul ocular introdus destul de mult in cupele ocularelor, cel mai probabil pentru a atenua reflexii parasite din lateral si spate. Nu poate fi folosit cu ochelari. Este insa comod de privit prin el. In oculare pot fi montate filtre tip capacel. Desi este destul de greu pentru famila sa, plasarea rotitei de clar mult spre partea din fata, obliga utilizatorul la tinerea binoclului de partea de capat fata imbunatatind atat echilibrul cat si eventualul tremur. 6X nu predispune la temur, insa greutatea de 707 grame da. Totusi fiind bine echilibrat nu mi-a facut figuri vis a vis de acest aspect, vizualizarea fiind placuta si pe perioade indelungate de timp. Fascinant este ca zona de claritate este enorma, poate una din cele mai mari vazute de mine la un binoclu fara “fix focus”. Practic facand absolut corect clarul la infinit , ai claritate de la infinit la circa 40 metri. Acest lucru impreuna cu campul foarte mare il face extraodinar pentru actiuni de supraveghere, sau observatii la care subiectul se deplaseaza cu viteze foarte mari (curse de masini, meciuri pe teren, armate, amplasate pe suprafete mari, in miscare etc.). Ideea ca ar fi un binoclu militar suna tentant, dar totusi nu imi vine sa cred. Mai degraba toate aceste calitati sunt datorate copierii unui Dienstglass 6x30 militar, caci el asa ceva pare a fi, cu modificarea clarului pe central fata de originalul care avea reglajul individual pe fiecare ocular.
Toata mecanica este integral metalica aluminiu si alama mai putin aparatorile de ochi care sunt din ebonita. Incredibil de elegante solutii mecanice pentru partile in miscare, care dupa curatarea vaselinii vechi (superintarite) a dezvaluit mecanisme cu relaj perfect lin si continuu, precise si mentenabile la tot ce este in miscare. Probabil ar trebui amintit si faptul ca mainile prin care acest binoclu a trecut au fost oarecum blande si atente. Chiar daca acest binoclu a suferit 2 cazaturi urate de-a lungul timpului , fiecare pe cate un tub , indoind atat aparatorile obiectivelor respectiv si ciobind usor 2 prisme (norocul face ca ciobiturile sa nu fie in traseul optic).

Date tehnice:
Diametru obiective : 30 mm
Putere maritoare: 6 X
Camp vizual: 160m / 1000m
Greutate: 707 grame
Prisme Porro: BK7
Acoperiri: Fara
An fabricatie : conform serie intre 1924 si 1928 (serie 129433)
Fabricant: HERMANN WERTHEIMER - MUNCHEN
Aparatori pentru ochi nedemotabile din ebonita, neutilizabil cu ochelari.

In contralumina nu produce irizatii, aproape de necrezut in contextul lipsei antireflexului. Prismele din fata sunt putin mai mici decat prismele din spate. Calitatea lor este impresionanta chiar si atunci cand este scoasa din circuitul optic si este privita ca piesa. In principiu ocularele par a fi facute din 3 lentile si obiectivul din una singura. Si totusi distorsiunile geometrice , la acest camp visual destul de mare sunt extraordinar de mici, atat pe vertical cat si pe orizontal, fiind apropae imperceptibile (curbura la margini a unei linii verticale sau orizontale sunt imperceptibile net superioare fata de fratii lui Zeiss 8x30 si 10x50 cu care a fost comparat). Superba realizare a anilor lui. Superba conceptie care dupa circa 90 de ani , dupa o curatare si gresare ramane in parametrii de utilizare originali, facand fata cu brio unor stra-nepoti moderni.
In final, aceasta bijuterie a timpului trecut, ar tebui etichetata oarecum la fel ca si la celelate reviewuri ale mele.
Sfatul meu final ar fi totusi sa evitati un astfel de echipament.
Dar daca sunteti un pasionat si stiti ca puteti reaaduce la viata un astfel de echipament, merita sa incercati, macar o data in viata, caci acest binoclu este cel mai bun exemplu de binoclu care “nu moare niciodat

[bogdanbacila]

Deabea acum am citit articolul.

Foarte frumos lucrat. Se vede ca a fost restaurat de cine trebuie.
Ma bucur ca a ajuns la cineva care il apreciaza la adevarata valoare, si recunosc ca sunt un pic "gelos" pe ce a iesit ))


Mult success in continuare,
Bogdan.