[rugy]

Buna ziua tuturor !!
Vreau sa discutam despre masurarea distantelor in astronomie, despre distantele pana la corpurile f indepartate si anume cele care sunt considerate la peste 500a.l.adica metoda cefeidelor.Proprietatile adevarate ale stelelor indepartate nu le stim cu exactitate ,ma refer la raza ,masa,stralucire si temperatura ,le putem afla numai pe cele extrinseci ,pozitie,culoare si stralucire aceste proprietati depind foarte mult de distanta si de faptul ca intre stea si observator se pot afla nori de praf sau gaz care schimba culoarea si stralucirea masurata de observator.Pe urma diagrama Hertzsprung_Russel nu se stie cant e de buna. Pe scurt aceasta metoda a cefeidelor s-ar putea sa nu fie exacta ,si sa ne inselam destul de mult in ceea ce privesc distantele astronomice peste 500-700a.l.Voi ce pareri aveti? Cunoasteti si alte metode care ar potea sa fie mai bune?

[rugy]

Distantele pina 500a.l. se pot calcula destul de bine cu metoda paralaxei.

[tudor]

Foarte interesant. Sunt si eu curios cat de exacte sunt aceste masuratori?!

[Teo]

[Andi]

Mi-am amintit de o lucrare a profesorului Demetrescu, apărută în 1924.
La nivelul acelor ani abundă în metode de astrometrie și astrofizică.

[Andi]

Și câțiva indicatori de distante.

Și o adresă utilă:

https://gea.esac.esa.int/archive/

[Herr_Alien]

Sunt destuler locuri unde este descrisa masurarea distantelor folosind cefeide. Am gasit o pagina unde sunt date si doua exemple numerice:

https://lco.global/spacebook/distance/ceph...asurement/

In afara de cefeide, mai sunt folosite si supernovele de tip Ia. Justificarea este legata de modul in care avea loc eruptia in sistemul binar pitica alba - giganta rosie: pitica alba "aduna" material de la giganta rosie pana cand masa ei depasea limita lui Chandrasekhar, de 1.44 mase solare. Practic, 'exploziile' porneau de la aceiasi valoare a mase, de unde ar fi rezultat o magnitudine absoluta constanta pentru toate supernovele de tip Ia.

Intre timp au aparut noi dovezi cum ca rotatia axiala a piticii albe influenteaza binisor valoarea masei de la care are loc eruptia; in plus, in mecanisme de 'fuziune' intre doua pitice albe, masa in momentul eruptiei sare bine de tot de 1.44 mase solare.

[tudor]

Multumim Herr_Alien pentru sintetizarea referitoare la Supernovele tip Ia

[rugy]

Da sunt de acord cu voi ,dar toate aceste metode de masurare a distantelor cu ajutorul cefeidelor se bazeaza pe masurarea luminozitatii aparente care luminozitate aparenta depinde de multi factori necunoscuti exp nori de praf ,nori de gaz,lentile gravitationale poate si alceva de care nu avem habar,cine stie ce se gaseste intre observator si stea pe o ditanta de asemenea marime peste 500a.l.Aceasta metoda de masurare a luminozitatii aparente nu este exacta si poate sa dea erori mari ,dar cred ca e singura metoda pe care o avem in momentul acesta,Poate in viitor o sa avem alte metode mai exacte si o sa romanem uimiti cat ne-am inselat in privinta ditantelor in univers.

[Andi]

Stelele duble, ca și în cazul supernovelor de tip Ia, au rezolvat problemele date de absorbția mediului interstelar și au permis determinări de (distanțe) paralaxe dincolo de paralaxele trigonometrice.

Am recomandat cartea profesorului Demetrescu, care chiar de acum aproape 100 de ani este încă actuală.

Sunt foarte multe metode de sondare a profunzimilor spațiului și toate se completează reciproc, în zonele adiacente.

[Teo]

Pentru ca tot a venit vorba despre cefeide si nove, mai postez un capitol util (si celor pasionati de stele variabile), scanat din cartea lui Ioan Todoran "Cat mai aproape de stele".

[Andi]

O lucrare detaliată (1350 pagini) este cea din imagine.

Nu avem tema „Astrofizică” pe forum.


PS
să nu uităm de misiunea „Gaia” care pentru peste 1,3 miliarde de stele din Galaxie a obținut poziția, paralaxa trigonometrică, mișcarea proprie, strălucirea și culoarea