[Dbird]

Review binoclu NVA DF 7x40 Checkpoint Charlie
... si Binoclul Papal Dbird

1-PREZENTARE GENERALA
Un binoclu care cel putin in partea estica a Europei a facut istorie. Un militar in adevaratul sens al cuvantului care a stat la baza multor binocluri militare ale vremii inclusiv 7x40 – ul nostru produs la IOR?
7x40 DF (Doppel-Fernrohr = Dublu telescop) a fost spcecial conceput pentru NVA (Nationale Volksarmee - Armata Nationala a Poporului) din partea "democrata" a zidului Berlinez, fiind numit din aceasta cauza si Checkpoint Charlie binocular fiiind practic o prima incercare a lui Carl Zeiss Jena de a produce un binoclu militar de la zero. Culmea este ca desi "copiile" acestui binoclu facute in Cehoslovacia, Polonia , Romania etc au marea lor majoritate destul de multe reviewuri, originalul nu prea a fost bagat in seama pe internet. Sunt date putine, si in general se face referire la el ca fiind echivalent cu "copiile" prezentate. Sa nu cadem insa in aceasta capacana si sa vedem daca este totusi asa sau nu. Am ajuns in posesia unui exemplar produs in 1963. Binoclul nu mai fusese desfacut din acel an al productiei (pe capace nu mai figura vreun alt an aferent ultimei/ultimilor RK-uri facute, asa cum se uzita in armata Est Germana). Practic sticla era intacta, la fel ca si depunerile singura problema, normala de altfel in cei peste 50 de ani de viata, fiind clasica migrare a uleiului pe prisme si pe lentilele interioare corpului. Binoclul a fost curatat si adus in parametrii as spune normali de fabrica. Putin atipic pentru mine, am lasat initial reticolul la locul lui. Au fosat insa eliminate cele doua conuri eyeshield tronconice (deasemenea motivatia mai jos). NVA DF 7x40 va fi comparat si discutat in mod special cu IOR 7x40 (an de productie 1991) dar punctual si cu alte modele.
Date tehnice:
Diametrul obiectivului: 40mm
Puterea de marire: 7x
Sistem de focalizare: separat pe ambele oculare
Distanta minima de focalizare: 5m
Camp vizual real la 1000m: (8,5 grade) 148-149m (difera documentatiile)
Diametrul pupilei de iesire: 5.7mm
Acoperire suprafete optice: C (single coated)
Eye relief: 20mm
Sistem Prisme: porro
Material Prisme: BaK4
Greutate: 1270g grame (n.a. – 1000 grame dupa modificarea papala)
Suport trepied: nu
Utilizare cu ochelari: da, dar cu contact violent direct intre ochelar si rama de cauciuc care se rabate, nerecomandat
2- ISTORIC
DF 7x40 NVA este printre primele daca nu cumva chiar primul binoclu militar produs integral (concept si executie) al lui Carl Zeiss Jena dupa cel de al doilea razboi mondial. A fost produs din 1960 pana undeva in jurul lui 1980 cand a fost inlocuit de varianta roof EDF 7x40. Constructia sa este absolut clasica tributara conceptelor vremii din puct de vedere mecanic iar optic chiar daca s-a facut sa zicem o optimizare si nu atat o economie cum ar parea la prima vedere, implica o cantitate mare de sticla astfel incat rezultatul este un binoclu greut.
3- MECANICA
Mecanica este o mecanica clasica cum ziceam, asa cum o gasim la binoclurile vremii atat germane cat si japoneze, dar cu o constructie putin atipica ca si volum si estetica (ambele rezultante ale conceptului partii optice). Rezultatul este un binoclu inedit ca forma pentru anii 60, un "gras / scund" si indesat cu umeri port prisme lati si lungi datorat in special prismelor foarte mari din spate. Ocularele cu reglaj individual se rotesc astfel incat eyeshieldurile sunt obligatoriu simetric tronconice. Din nefericire eyerelieful mare combinat cu eyeshieldurile lungi, tronconice si foarte tari creeaza mari probleme de centrare corecta a ochilor si a plasarii nasului intre ele. Extrem de enervant si culmea chiar dureros. Dat fiind ca eu prefer o viziune "hublou" am taiat fara nici cea mai mica retinere conurile. Chiar si in acest caz plasarea ochilor in axele optice este foarte pretentioasa mult mai enervanta de exemplu ca la IOR 7x40. Astfel, rotirea ocularelor apare ca un dezavantaj clar fata de versiunea IOR. Si daca tot vorbim comparativ cu IOR, as dori sa atrag atentia asupra unui aspect injust gasit pe toate siturile de specialitate. Cele doua binocluri "seamana ... dar nu rasare", respectiv nu pot fi asimilate ca unul fiind copia altuia sub nici o forma. Toata partea mecanica a lui IOR este toatalmente diferita de mecanica DF. Nici un element, nici o sloutie tehnica nu este la fel! Practic daca va uitati in poze, da, senzatia de copie, de asemanare exista ... dar daca le asezati unul langa altul aceasta dispare complet. Nici o forma sau piesa nu se potriveste de la un binoclu la altul. Daca vreti putem discuta de un concept comun bazat pe tipul de binoclu 7x40 scurt/bondoc, dar de proiectari si realizari totalmente diferite. Asta cel putin referitor la comparatia cu IOR, nu pot emite alte pretentii la restul de asa zise "copii" a lui DF. Deci mecanic diferite inclusiv ca si corp port prisme ca distante intre tuburi (in aceeasi reglaj interpupilar DF este mult mai evazat decat IOR) ca structura a tuburilor, sisteme de prindere, sanie port prisme (aici persista totusi "problema" semnalata la IOR, respectiv montarea saniei cu prisme are joc mare care presupune inca un nivel de colimare in plus) cu structuri si forme totalmente diferite, totul este diferit dar perfect functional. Totusi IOR imi pare putin mai elegant proiectat din punct de vedere mecanic. Sistemul de protectie de tip manta la randul sau difera intre cele doua binocluri dar el isi face treaba la ambele asa cum trebuie. Mecanica lui DF este foarte bine prelucrata si in ciuda celor peste 50 de ani, functioneaza si acum ireprosabil. Binoclul ajuns la mine si relativ modificat (fara partea tronconica a eyeshieldurilor, fara capacul ocularelor cu filtre si fara mantaua de peste corpul portprisme) cantareste 1 Kg, deci un binoclu relativ greu, dar cum vom vedea nu doar din partea mecanca.
4- OPTICA
Voi incepe si aici cu observatia ca schema optica difera as spune fundamental cu cea a lui IOR. Singurul lucru comun este o solutie Erfle la oculare dar lentilele nu se potrivesc de la unul la celalat diferind prin diametru suficient cat sa fie unice. Prismele din spate sunt enorme pe partea cu vizibilitate directa spre obiectiv si cu o alezare optica atat de mare incat se apropie de cei 40 de mm ai diametrului obiectivului! In schimb partea cealata a prismei scade in dimensiune spre prisma din spate (aceasta este totusi egala cu cea echivalenta a lui IOR) astfel in cat prismele din spate sunt mult mai mici respectiv egale cu cele ale lui IOR. Acoperirile sunt de tip "coated" albastru cu mov-indigo, bine depuse si dense si isi fac cu prisosinta treaba. Binoclul este foarte luminos, o definitie superba, si un contrast la fel de spectaculos in pofida vechimii tehnologie a sticlei si depunerilor. Daca defintia si contrastul par asemanatoare, pe timp de zi luminozitatea este cel putin inselatoare, DF parand egal cu IOR-ul desi acesta din urma are o tenta de galben violenta si DF are o vaga abia perceptibila nuanta de galben. Rezultatul este un colorit la DF-ului aproape perfect natural. Problema interesanta apare insa pe inserat si noaptea cand DF se lanseaza intr-o cursa de amplificare efectiva a luminii violent mai eficienta. Aici IOR pierde la greu. Militarul german este un visator, un poet care seara, in post, pe timp de pace, poate admira cerul in toata splendoarea lui. Stele punctiforme, colorit perfect identificabil si luminozitate impresionanta. Un binoclu care chiar poate fi recomandat pentru astro in contextul doleantei unui camp vizual enorm si a unei puteri maritoare 7x.
Optic vorbind binoclul este extrem de frumos si de atent lucrat , cu suprafete inegrite superb antireflex, fara reflexii interne parazite si cu un camp vizual perfect delimitat cu trecere ferma camp / negru. Efectul de hublou superb chiar daca optic plasarea ochilor in axa de observatie este mult mai dificila de mentinut decat la IOR. Eye relieful este imens insa in contextul in care pierzi din camp ... daca vrei sa cuprinzi tot campul vizual esti foarte aproape sa lovesti ochelarii de lentila /montura ocularelor ... ceea ce il face relativ dificil de utilizat totusi cu ochelari, ca si la IOR. Mai mult daca am stabilit ca schema prismelor difera, iata ca si schema obiectivelor difera acestea fiind un dublet lipit fara lentila suplimentara spatiata cu aer a lui IOR. Si totusi ca si corectie geometrica si dimensiune camp vizual sunt identice DF-ul si IOR-ul in pofida diferentelor de concept. Revin cu acest "refren" si cant din nou ca aceste doua binocluri nu sunt copiate unul dupa altul asa cum gasim scris mai peste tot nici din punct de vedere optic. Daca sistemul IR este identic ca si concept (cu filtru chimic reincarcabil batant pe tubul stang) butonul de comanda al filtrului estre diferit (la IOR este o maneta putin mai incomoda de manevrat fata de o rotita randalinata tronconica foarte usor controlabila cu varful degetului la DF). In schimb la DF pe partea dreapta gasim un sistem interesant de ilumnare a reticolului astfel incat noaptea acesta poate fi luminat si va aparea intr-o culoare rosie bine definita pe campul vizual. Si totusi dupa un timp de utilizare verdictul meu de civil a decis in pofida sistemului dragut de iluminare .. ma deranjeaza mult prea mult reticolul si ... l-am scos. Pacat sa obturez o imagine asa frumoasa cu ceva inutil.
Am lasat la sfarsit un alt efect interesant si placut surprinzator observat la DF ... efectul 3D .. este incredibil de spectaculos (chiar daca banui oarecare artificiu optico-geometric pe langa solutia distantarii exagerate a tuburilor datorata designului alungit al corpurilor port prisme).
Zona de clar este identica cu cea a lui IOR si in acesta zona aberatii cromatice nu prea sunt ... fiind surprinzator pentru un binoclu de 57 de ani. Binoclul vine cu filtre verzui galbui tipice Zeiss.
5- TESTE
DF a fost comparat cu IOR 7x40 si defintia, contrastul si luminozitatea pe timp de zi par a fi egale, dar pe inserat si noapte DF se distanteaza "ca de la cer la pamant". In acelasi timp IOR este mai prietenos ca plasament al ochilor in axa optica cu efect de hublou putin mai spectaculos decat DF si oarecum mai placut sa privesti prin el. IOR are super tenta galbena in timp ce DF este natural avand o vaga si aproape imperceptibila nuanta de galben. Efectul 3D a lui DF este din cate imi amintesc inegalabil de vreun binoclu care mi-a trecut prin mana.
A mai fost comparat cu Helios Apollo 7x50. Depasit totusi la mai toate capitolele (mai putin 3D) surprinzator a fost ca micul bondoc s-a tinut extrem de aproape de mai tanarul competitor ca si cand daca DF ar fi avut oculare tot din sticla din 1963 dar de 50 mm ele cred ca ar fi performat identic.
6- CONCLUZII
Un binoclu interesant recomandat cu caldura inclusiv in astro cu conditia unei curatari optice absolut necesara. Un binoclu al carui pret totusi nu ar trebui sa depaseasca 90 Euro. Un binoclu care atunci cand l-am vazut mi-am dorit sa il transform intr-un binoclu civil, de asta data ... Papal .
Astfel DF 7x40 civil a virat putin spre alb si cu putina vopsea dar mai ales cu imbracaminte de piele sintetica alba in locul vechii armuri. A iesit ceva civil, caci asa imi place mie si daca nu chiar Papal, macar Semi-Papal

[tudor]

Arata interesant alb, dar eu l-as fi pastrat intact si l-as fi reconditionat fara nici cea mai mica schimbare pentru valoarea lui istorica. Efectul ala 3d cred ca e superb!

[Dbird]

Eu, draga Tudor tu stii bine ca eu nu am suflet de artist
Pentru mine valoarea istorica este nula in contextul in care un binoclu nu este perfect functional. Modificarile au fost facute ca un eseu, caci oricum trebuia sa ii pun piele (nu aveam armura originala) si fara tronconuri taiate nu era utilizabil
Acum sa fiu cinstit cred ca arata mai bine fara sa vopsesc cu alb partea centrala si capacele din fata ...

[Herr_Alien]

Desi au avut cam acelasi 'caiet de sarcini', fiecare firma a venit cu o executie proprie, atat la mecanica cat si la optica.

Dubletul spatiat la obiectiv (IOR) permite mai multe gade de libertate in design-ul optic fata de NVA. Imi e greu sa inteleg insa motivul pentru care IOR-ul a decis sa manance o magnitudine limita si sa foloseasc o sticla asa de puternic colorat in galben.

[Dbird]

Oricum nu este vorba in nici un caz de copie
Poze comparative IOR si NVA , ambele au reglata aceeasi distanta interpupilara.

[tudor]

Acum se vede cel mai clar de ce binoclul german are efectul 3D mai puternic: la aceeasi distantta interpupilara are distanta intre obiective mult mai mare

[Dbird]

Da, acest aspect ar fi una din cauze ... a doua este pare-se un mic artificiu optic, in centru, care scoate in evidenta spre observator elementele care creierul stie ca ca sunt in fata .... de exemplu crengile care vin spre tine. Cu atat mai interesant cu cat nu induce erori geometrice sesizabile.
Foarte interesant este si un alt aspect.
Presupunem ca facem clarul undeva pe infinit. Asta inseamna ca vom vedea clar intr-o zona cupinsa intre circa 150 m si infinit. Daca se intampla un eveniment in zona 18 m - 100 m, nu este necesar sa mai reglam clarul ci este suficient sa aducem obiectul, aflat la o distanta in jur de 50 -100 m, in zona de neclar imediat aferenta zonei de clar ... acolo vom avea un clar foarte bun reglabil prin miscarea sus-jos pe diagonala verticala pe campul optic. Aducand obiectul de studiat la marginea campului vizual putem face clar pe tinte afalate pana la 18 m. Avem cu acest artificiu o zona de clar intre 18m si infinit fara sa mai reglam ocularele.
Bun, ceea ce doream sa subliniez este ca la acest binoclu aceasta posibilitate este mult mai liniara pe toata durata distantei (acest fenomen este prezent in special la oculare Erfle sau avand mai multe lentile).

[zoth]

[Dbird]

Mda , probabil e prost explicat .. voi reveni, trebuie sa fac niste desene
Si pana atunci "diagonala" se va citi diametru !

Later Edit:
Sa luam in consideratie poza atasata. Ea reprezinta schematic si grosier campul vizual al binoclului NVA 7x40 (aplicabila si la alte binocluri cu mici diferente). Consideram un diametru imaginar in campul vizual ca cel reprezentat cu linie punctata. Acum definim grosier 3 zone (cand presupunem ca privim o tinta plasata in centru ca cea notata A) Zona I – de clar , Zona II de neclar – inceputul zonei de neclar si Zona III – sa zicem si mai neclar pana la margine. Practic neclaritatea creste proportional dinspre Zona I spre Zona III, dar spre simplificare am considerat zone distincte.
Se regleaza o singura data binoclul pentru clar la infint si nu se mai umbla la el!!!
Acum parcurgem pasii de mai jos:
1- Acum Presupunem ca tinta A este plasata undeva intre 150m si infinit dar si plasata in centrul Zonei I. Rezultatul = Tinta A se vede clar indiferent unde este fizic plasata fata de observator in domeniul 150m – infinit. Acest lucru se intampla la orice binoclu 
2- Acum presupunem ca tinta B este plasata undeva inte 50 – 100 m fata de observator. Daca tinta B ar fi in locul tintei A este evident ca nu va fi clara. Dar daca ridicam binoclul de-a lungul diametrului (punctat) astfel incat sa incadram tinta B ca in desen … tinta B se vede clar!
3- Similar daca avem o tinta C plasata undeva in zona 18-50 m ea se vede neclara si daca este plasata in locul unde este in desen A si B dar, daca ridicam in continuare binoclul plasand C ca in desen (foarte aproape de marginea campului de jos) tinta C apare clara.
Asta inseamna ca fara sa mai reglez clarul initial pus pe infinit, in observatiile dinamice de viteza unde nu am timp sa reglez (mai ales pe binoclurile cu reglaj individual) pot folosi acest artificiu care este extrem de rapid pentru a observa clar detalii la tinte amplasate intre 18 m si infinit…!
Fenomenul este inexsitent la binoclurile cu oculare ce au field flattner. Fenomenul este vizibil la majoritatea binoclurilor cu oculare de calitate (4-5 sau mai multe lentile) dar, avantaj sau dezavantaj, cu cat campul de clar este mai mare cu atat acest efect se micsoareaza. La binoclurile obisnuite Zona II si III sunt una singura si asigura doar o claritate in apropierea imediata a observatorului undeva la circa 30-40 m (tinta C) si un clar in rest doar la infinit (presupunand ca este reglat pe infinit). Fenomenul este prezent si la IOR, dat la NVA trecerea intre aceste Zone este relativ liniara mult mai fin astfel incat se poate face efectiv un clar cam la orice distanta intre 18m si infinit doar prin plasarea tintei pe diametru in jos sau sus pana la obtinerea clarului.
Acum efectul 3D spectaculos (banui ca si la fenomenul de mai sus, ceva legat de curbura mai exagerata a lentileor (ocular sau obiectiv sau din ambele ?) este dat de o distanta mai mare cu circa 2 cm intre obiective (generata constructiv mecanic) dar si exagerat mult de optica. Practic exista o “bombare” a centrului campului vizual spre observator care nu modifica vizibil imaginea cu distorsiuni geometrice, dar in momentul in care sa zicem privesti un copac, ramurile care “vin spre tine” sunt exagerat aduse spre observator (“bombate” spre observator daca pot spune asa) astfel incat efectul 3D este enorm. Acest sistem este prezent (bombare) este prezent si la unel emisii IOR din 1990-1991.
Cu scuzele de rigoare sper ca acum s-a inteles. Fenomenul l-am considerat relativ cunoscut si nu am insistat, si binenteles bautura pe stomacul gol, face ravagii si mai incurc diagonalele cu diametrele.

[zoth]

Multumesc

Nu numai ca am inteles dar este si corect! Fenomenul apare datorita curburilor planurilor focale ale obiectivului si ocularului. Cred ca toata lumea stie ca aceste curburi au sensuri opuse. In momentul in care focalizam la infinit cele doua planuri ajung tangente pe axa optica, asta insemnand zona de claritate centrala. Pentru orice obiect mai apropiat, obiectivul va forma un plan focal mai in spate (mai apropiat de ocular). In aceste conditii cele doua planuri nu vor mai fi tangente ci se vor intersecta, zona de claritate migrand spre periferia campului vizual cu atat mai mult cu cat obiectul vizat este mai aproape.

Mi se pare foarte interesant ca ati observat acest fenomen, asta inseamna un ochi foarte atent la ceea ce vede

[tudor]

In limbajul fotografic aceasta aberatie optica se numeste "Field Curvature" si este mai mult sau mai putin prezenta la toate obiectivele. Normal ca la obiectivele de calitate aceasta aberatie este prezenta intr-o masura mica fiind insesizabila, pe cand la cele mai slabe optic este foarte evidenta https://photographylife.com/what-is-field-curvature

Dar e interesant cum Dbird, la binoclurile cu reglaj al focusului individual, a dat acestei aberatii optice o utilitate, practic transformand-o dintr-o slabiciune optica intr-un avantaj practic !

[Herr_Alien]

Tintele B si C fiind mai apropiate de obiectiv, vor da imagini in focar mai apropiate de ocular decat imaginea data de tinta A, practic 'anuland' curbura planului focal al ocularului.

[tudor]

"Romanul e inventiv"