[dragos.n]

La RC de 200mm corpul telescopului e foarte scurt. Cam 450mm.

Imteresanta ideea lui Erwin. E buna pentru un telescop ca James Webb, unde se si foloseste, dar se pare ca nu a fost considerata buna pentru Hubble. Motivele ar putea fi lungimea de unda si scopul fiecarui telescop.

[valy]

Hubble e foarte aproape de Pamant, e truss cu multe diafragme in interior. James Webb e mult mai departe.

[Erwin]

M-am gândit că nu are sens să mai construiești o cușcă pentru teste. Și dacă găsești profile de carbon potrivite le înlocuiești pe cele de probă (pot să fie și bețe din lemn vopsite). Cred că rotunde totuși sunt mai bune, sau ovale dacă găsești pe undeva, ca să nu bage spike-uri prea mari. O soluție la care m-am gândit mai demult este să faci din balsa baghete profilate apoi le învelești în fibră de carbon, bagheta poate rămâne acolo ca miez, cochilia de FC îi dă rezistența și stabilitatea cu temperatura. Cătălin Păduraru are tehnologia la Bike Geek, repară cadre de bicicletă.

[valy]

Cusca de teste era asa pentru generalitate. Acum insa inr-adevar asa fac cum zici si tu. Celula primarei, a secundarei, si de proba barele truss din lemn, dupa care final din FC. Doar ca o sa fie truss clasic din 8 segmente si cercuri/octogoane la capete.

Chestia cu facutul tuburilor/baghetelor manual nu cred ca e o idee buna, sunt mari sanse sa iesi mai scump si mai prost decat teava de'a gata, iar baghete se pot face din tije de forma asta https://shop1.r-g.de/en/art/610305
La biciclete merita sa faci ceva custom ca acolo ai forme ciudate.

[zoth]

O alta posibilitate ar fi un astrograf tip Honders pe care il prezint in imaginile de mai jos si care se gaseste in cartea lui James Daley dedicata telescopului Schupmann.
Pe langa avantajele si calitatile enumerate de autor as mai adauga simplitatea maxima, optica integral sferica, lipsa spiderului ...

[Erwin]

Din câte se vede și în desen, oglinda primară este Mangin. Am aflat despre acest tip de oglindă, aluminizată pe supfarața convexă, nu pe cea concavă (razele trec prin sticlă), chiar dacă suprafețele sunt sferice, că este foarte greu de făcut de pe grupul FB ATM american. E și lentilă în același timp, sticla trebuie să fie optică cu un indice de refracție anume, nu merge cu orice sticlă de geam ca la un cassegrain de ex. Am și dat mai sus un exemplu de astrograf Ricarrdi-Honders și prețul astronomic la care se vinde, nu întâmplător.

[zoth]

Prima si prima data trebuie sa ne uitam pe proiect. De acolo aflam ca sistemul Honders este alcatuit din 3 lentile construite din sticla BK7, apreciata fie vorba intre noi doar de opticieni cel putin din trei motive cat se poate de clare: este o sticla cu dispersie mica, este ieftina si se prelucreaza usor si bine. Aceeasi sticla este insa denigrata de restul lumii (vezi binoclistii cu prisme din BK7 si refractoristii cu obiective acromate).
Apoi ne putem uita pe desen si aflam ca obiectivul sistemului este prima lentila biconvexa, corectorul de acromatizare este lentila negativa argintata sau aluminizata pe partea posterioara, urmata apoi de lentila mica ce joaca rolul de corector pentru cromatismul transversal.
Dificultatea de executie a corectorului pentru acromatizare, interpretat contraproductiv si incorect drept oglinda principala, este aceeasi ca la orice lentila negativa a unui obiectiv acromat, nimic iesit din comun.

Ma mai uit si eu pe grupul ATM al americanilor, vreo cativa, numarabili pe degetele de la o mana mi se par priceputi si de isprava, restul sunt lucratori iscusiti (si cu posibilitati) in lemn sau metal si cam atat. Multe, prea multe pareri habarniste aruncate pe acolo ...
Mult mai multa informatie corecta gasiti pe forumul nostru, asa depasit cum zic multi ca este.

[valy]

Am mai discutat ideea asta cu ceva timp in urma, Octavian Stanescu a zis atunci ca ne ajuta

https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=14975&start=0

Se pare ca atunci am plecat de la cat si am ajuns la newton+corector, acum am luat-o invers...batranetea.