[Mircea Pteancu]

Prin amabilitatea lui Bart Fried, vice-presedinte al Antique Telescope Society am primit urmatorul anunt de presa din partea lui Pierre Leich, presedinte al Simon Marius Society e.V:


''Pe 10 Ianuarie 2023 se implinesc 450 de ani de la nasterea astronomului de curte Simon Marius iar in 2024 se vor implini 400 de ani de la moartea lui.
Societatea Simon Marius doreste sa foloseasca ambele ocazii pentru comemorarea astronomului german si sa proclame anul 2024 drept ''An international Simon Marius 1573-1624''.
Toate comunitatile astronomice sunt invitate sa participe si toate activitatile vor fi publicate pe situl societatii.''

Detalii gasim la linkurile de mai jos unde avem titlurile paginilor in romana:

https://www.simon-marius.net/index.php?lang=ro&menu=13

https://www.simon-marius.net/index.php?lang=ro&menu=16

Amintim ca Simon Marius, sau Simon Mayr pe numele sau real, si-a inceput cariera observationala in ultimii ani ai erei pre-telescopice.
El a observat si publicat observatiile sale asupra cometei din 1596 si a masurat, cu precizia realizabila in epoca, coordonatele supernovei din 1604 din constelatia Ophiucus.
Gratie mentorului sau J. P. Fuchs von Bimbach, incepand din vara anului 1609 a devenit posesorul unei lunete belgiene.
Folosind acveasta luneta, Simon Marius a descoperit independent primii patru sateliti jovieni la 29 Decembrie 1609, la o zi dupa descoperirea acestora de catre Galilei.
Observatiile lui Marius au fost insa mai exacte decat ale lui Galileo si contineau detalii care i-au scapat acestuia ( inclinatia planului orbital al satelitilor, variatiile de luminozitate).
Marius a calculat tabele cu pozitiile satelitilor jovieni pentru perioada 1608-1630.
A publicat pentru prima data despre aceasta descoperire in lucrarea sa Prognosticon din 1612.
Documentele disponibile demonstreaza ca in 1611 Marius observa fazele lui Venus Din August 1611, Marius a observat petele solare.
In Noiembrie 1611 a stabilit ca planul ecuatorial solar este inclinat fata de ecliptica.
In 1612 a descoperit si a efectuat prima observatie telescopica a galaxiei M31 din Andromeda.
In 1618 a efectuat observatii telescopice ale celei mai luminoase comete a acelui an.

Figura, descoperirile si rezultatele lui Simon Marius au fost insa impinse in mod deliberat intr-un con de umbra datorita lui Galileo Galilei care l-a acuzat in repetate randuri de plagiere.
Cercetarile istorice impartiale au stabilit deja la inceputul secolului XX ca acuzatiile lui Galilei au fost nefondate si ca Simon Marius a efectuat cercetarile si descoperirile sale in mod independent.

Asadar, Anul international Simon Marius este o actiune binevenita pentru comemorarea unui astronom cu mari merite in istoria Astronomiei.

Mircea

[tudor]

"Conul de umbra" nemeritat, generat de Galilei, a afectat cu siguranta imaginea acestui mare astronom, chiar pana in ziua de azi. Nu stiam ca Simon Marius a descoperit si el independent satelitii jovieni, si mai ales ca a facut observatii satelitilor jovieni mult mai detaliate si mai exacte decat Galilei!
Multumim pentru articol!

[Mircea Pteancu]

Nimeni nu este perfect, nici macar geniile precum Galileo.
Foarte putini invatati se pot compara cu el. Dar a avut desigur si el niscaiva hibe. Gelozia a fost una dintre ele ... eu ... eu ... eu, mai exact io ... io ... io pe limba lui.
Daca luam un exemplu dinafara cazului Simon Marius. Gassendi, alt astronom renumit al epocii, a efectuat observatii telescopice din ordinul lui Claude Fabry de Peiresc. In baza acelor observatii urma sa se elaboreze un atlas selenar prin transpunerea grafica a schitelor lui Gassendi de catre Claude Mellan, un renumit pictor al epocii.
Pentru inceput, echipa Gassendi - Mellan a executat trei planse, reprezentand Luna Plina si cele doua Patrare. Cu maxim respect si cu puparea inelului marelui sef de mafie astronomica Galilei, Peiresc ii trimite copii ale celor trei planse pentru a obtine o parere. Raspunsul lui Galilei a fost naucitor, citez aproximativ din memorie: ''cine a facut acele desene este un habarnamist care nu a vazut niciodata Luna printr-o luneta''. Cine vrea sa vada cum arata Luna printr-o luneta, acolo este Sidereus Nuncius (cartea mea) adica.

Atasez una din ilustratiile din Sidereus Nuncius, editia originala a lui Tomasso Baglione si aceeasi faza lunara in reprezentarea echipei Gassendi - Mellan.
Hevelius, care a primit si el desenele lui Gassendi-Mellan, ''a tras apa'' si dumnealui ... dupa aceste incercari stangace.
Peiresc, mare admirator al lui Galileo, ce a facut ? A suspendat finantarea si a anulat proiectul care ne-ar fi furnizat inca din primele decenii ale secolului XVII un atlas selenar adevarat si conform cu realitatea.
Las cititorii acestor randuri sa decida care reprezentare este stangace si care este conforma cu realitatea.

Mircea

[tudor]

E clar din desene ca invidia era mare!